România ar putea dezvolta industria de drone şi de război electronic.
România ar putea dezvolta capacităţi de producţie în industria dronelor şi a războiului electronic în maximum cinci ani, inclusiv prin reconversia unor platforme industriale existente, în condiţiile în care reindustrializarea ţării ar trebui să se bazeze pe tehnologii moderne şi parteneriate internaţionale, a declarat luni Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administraţie al Alro.
"Noi nu trebuie să ne reindustrializăm după modelul stalinist-leninist, cu industrie grea. Noi trebuie să avem o reindustrializare smart, care înseamnă să aduci tehnologii de ultimă oră, să intri în parteneriate. Dau exemplu producătorii sud-coreeni, cu producţie locală, producători americani - şi să intrăm în producţia de echipamente de apărare de ultimă generaţie. Cum Ucraina, în război de cinci ani, reuşeşte să fie campioană mondială la drone şi noi să nu putem să facem drone, în condiţiile în care dronele sunt o grămadă de IT şi avem în ţară încă o grămadă de ingineri capabili?", a afirmat Vasile Iuga, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence.
Acesta a apreciat că dezvoltarea unor segmente ale industriei de apărare poate fi realizată într-un interval relativ scurt, prin valorificarea capacităţilor de producţie existente.
"După părerea mea, saltul pe cele mai multe segmente din sectorul de apărare poate fi făcut repede, cred că în maximum cinci ani. Industria de drone, industria de război electronic, se pot face în maximum cinci ani, pentru că o grămadă dintre fabricile încă private, care sunt în dificultate sau platformele industriale vechi, facilităţile de producţie automobile pot fi reconvertite, cel puţin parţial, în producţia de echipamente militare", a explicat Iuga.
"În România noi vedem industria de apărare ca un motor de creştere"
În opinia sa, industria de apărare ar putea deveni un motor de creştere economică, cu condiţia ca finanţarea să ajungă şi la companiile româneşti implicate în lanţurile de producţie.
"În România noi vedem industria de apărare ca un motor de creştere. Şi, din această perspectivă, pentru ca promisiunea şi ambiţia să se îndeplinească, ar fi esenţial ca finanţarea să fie acordată şi jucătorilor locali care ar fi implicaţi în lanţul de producţie de apărare, pentru a maximiza impactul asupra economiei româneşti al finanţării sectorului de apărare", a subliniat reprezentantul Alro.
"Inamicul este lângă zidurile cetăţii. Şi Europa declară apărarea ca fiind prioritate strategică"
Totodată, acesta a susţinut necesitatea modificării politicilor de finanţare pentru anumite proiecte din industria de apărare.
"Ne-am dori, dacă se poate, să avem şi o modificare a politicilor de finanţare a proiectelor din sectorul de apărare. Pentru că, vedeţi, inamicul este Hannibal ante portas. Inamicul este lângă zidurile cetăţii. Şi Europa declară apărarea ca fiind prioritate strategică, dar foarte multe bănci, inclusiv instituţiile financiare internaţionale, nu finanţează proiectele de apărare, pentru că în politicile lor nu se finanţează sectorul de apărare. Sigur, este foarte firesc ca anumite produse ale industriei de apărare să nu fie finanţate: arme biologice, arme chimice, arme de distrugere în masă. Dar ceea ce reprezintă finanţare de proiecte de drone, finanţare de proiecte de apărare defensive mi se pare că ar fi absolut firesc să fie finanţate", a susţinut Iuga.
El a atras atenţia şi asupra costurilor ridicate ale energiei în Europa, care afectează competitivitatea industriei.
"Noi, în Europa, suntem în situaţia în care preţul energiei, spre exemplu, este de două până la patru ori mai mare decât în Statele Unite, cu 70% mai mare decât în China. La noi, în Europa, producem 12.000 de pagini de reglementări pe an, suntem foarte buni la diagnostic, vedem rapoartele Draghi, dar suntem catastrofali la implementare", a mai spus Vasile Iuga, conform Agerpres.
România negociază cu Ucraina producția de drone prin mecanismul SAFE al UE
De altfel, România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul noului mecanism comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a unor achiziţii şi investiţii militare.
Totuși, vor mai trece încă cel puţin şapte ani până când țara va dispune de un sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat, a declarat agenţiei Reuters o sursă guvernamentală română, relatează vineri această agenţie.
Potrivit acestei surse, România se află în discuţii cu Ucraina, a cărei tehnologie pentru drone a fost "testată în luptă pe scară extinsă", pentru a produce drone în cadrul unui proiect finanţat prin iniţiativa SAFE a Uniunii Europene de acordare a unor împrumuturi pentru reînarmare.
Această iniţiativă este prevăzută cu o finanţare totală de 150 de miliarde de euro, din care statele UE doritoare, dar şi state terţe eligibile, vor contracta împrumuturi pentru proiecte militare. Cea mai mare sumă împrumutată din acest total, respectiv 43,7 miliarde de euro, va reveni Poloniei, urmată de România, care va contracta împrumuturi de 16,7 miliarde de euro. Pentru ca un proiect să poată beneficia de împrumuturile SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spaţiul Economic European sau Ucraina.
Pe de altă parte, "avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dar nimeni nu le are", a indicat sursa citată. "Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri uriaşe pentru apărarea antiaeriană, care nu pot fi acoperite decât la nivelul NATO", explică aceeaşi sursă, neprecizată.
Printre armele antiaeriene de care dispune România, rachetele sol-aer portabile sud-coreene Chiron şi tunurile antiaeriene germane Gepard sunt deocamdată opţiunile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru apărarea împotriva dronelor, mai afirmă sursa menţionată. Sistemele autopropulsate Gepard sunt amplasate în proximitatea zonelor populate din apropierea graniţei cu Ucraina, dar costurile pentru acoperirea întregii frontiere cu astfel de sisteme şi operarea lor ar fi prohibitive.
