La Montreal, lideri europeni și canadieni au negociat timp de 48 de ore acorduri în domenii strategice precum mineralele critice, supercalculatoarele și apărarea. La discuții au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și premierul Canadei, Mark Carney.
Reuniunea a avut loc pe fondul schimbărilor provocate de politicile președintelui american Donald Trump și al dominației Chinei pe unele piețe strategice, factori care pun presiune asupra puterilor de talie medie.
În acest context, UE și Canada au accelerat dezvoltarea unui parteneriat fără precedent, descris drept cea mai amplă inițiativă de cooperare a Bruxellesului cu un stat din afara Uniunii de la înființarea blocului comunitar, potrivit POLITICO.
Premierul canadian Mark Carney a acceptat, după unele rezerve inițiale, propunerea Ursulei von der Leyen privind crearea unui "statut de membru asociat" în cadrul alianței globale UE-Canada. Mark Carney a stabilit un termen de șase luni pentru definirea regulilor acestui statut și testarea procesului de integrare, care ar putea servi drept model pentru alte state din afara Europei.
„Odată cu dobândirea de către Canada a statutului de prim membru asociat al Uniunii Europene, vom stabili, în lunile următoare, conținutul, amploarea și domeniul de aplicare a acestei noi forme de apartenență”, a declarat acesta vineri.
Mark Carney și Ursula von der Leyen vor avea întâlniri periodice pentru a evalua progresele parteneriatului UE-Canada, iar Colegiul Comisarilor Europeni va reveni în Canada în luna martie, pentru discuții cu omologii canadieni.
Acord-cadru semnat între Banca Europeană de Investiții și Canada
Unul dintre principalele rezultate ale summitului UE-Canada este acordul-cadru semnat între Banca Europeană de Investiții și Canada, care permite instituției europene să finanțeze viitoare proiecte canadiene din sectorul mineralelor critice, precum litiul, nichelul și cobaltul, materii prime esențiale pentru baterii, circuite și semiconductori.
Acordul urmărește să reducă dependența Uniunii Europene de China pentru aceste resurse și să diversifice aprovizionarea printr-un partener considerat mai de încredere, Canada.
Documentul nu oferă finanțare imediată pentru proiectele concrete, dar creează cadrul pentru investiții viitoare în mineritul canadian și pentru conectarea lanțurilor de aprovizionare între cele două părți.
Canada vrea să devină o "superputere energetică"
Canada vrea să devină o "superputere energetică" și să-și exporte rezervele de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), dar majoritatea acestora se află în provincia Alberta, în vestul țării, departe de Europa.
În urma summitului, UE și Canada au convenit să realizeze un studiu de fezabilitate pentru exportul de GNL către Europa, prin porturi de pe coasta de est sau din regiunea arctică.
Planul presupune dezvoltarea unor noi rute de transport pe axa est-vest, deoarece infrastructura canadiană actuală a fost construită în principal pe direcția nord-sud.
Peter Welch încearcă să reducă tensiunile comerciale dintre SUA și Canada
În paralel cu apropierea Uniunii Europene și a Canadei, senatorul american Peter Welch, democrat din Vermont, a mers la Montreal pentru a încerca să reducă tensiunile comerciale dintre SUA și Canada. El s-a întâlnit cu reprezentanți ai autorităților, companiilor și industriilor afectate de tarifele vamale, dar nu a putut oferi un termen pentru normalizarea relațiilor.
Peter Welch a explicat că alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului prezidențial, programate marți în SUA, ar putea deschide calea spre îmbunătățirea relațiilor.
„Cred că vom avea succes, dar vom avea în continuare un președinte care abuzează de autoritatea sa și acționează în mod arbitrar”, a spus el. „Nu pot oferi nicio garanție că lucrurile se vor schimba”, a mai spus senatorul.
Reducerea dependenței de China
Canada și UE au convenit să atragă mai multe investiții europene în exploatarea, producția și rafinarea mineralelor critice, pentru a reduce dependența de piața dominată de China. Deși comunicatul final al summitului nu menționează nicio țară, ministrul canadian al Apărării, David McGuinty, a acuzat China că și-a extins controlul asupra acestor resurse la nivel mondial, inclusiv în Africa, prin acorduri care oferă infrastructură în schimbul accesului la minerale.
„China a absorbit, la nivel global, o cantitate cât mai mare posibil de minerale critice - în special de pe continentul african - încheind acorduri prin care oferă, de regulă, infrastructură în schimbul accesului la aceste resurse. Poate fi vorba, de exemplu, despre un stadion de fotbal sau despre un sistem de transport feroviar ușor”, a declarat McGuinty pentru POLITICO, în cadrul summitului de vineri.
„Canada deține rezerve uriașe de minerale critice - practic toate cele 10 minerale incluse pe lista scurtă a NATO - fapt cunoscut și de Statele Unite. Nu ne vom limita doar la exploatare; intenționăm să trecem și la etapa prelucrării acestora”, a mai spus el.
Suveranitatea, principalul argument pentru consolidarea alianței UE-Canada
Mark Carney, Ursula von der Leyen și Antonio Costa au invocat suveranitatea națională și colectivă drept principal argument pentru consolidarea alianței UE-Canada.
Parteneriatul urmărește să ajute cele două țări să facă față schimbărilor climatice, amenințărilor la adresa democrației și folosirii comerțului ca instrument de presiune politică.
De altfel, Carney a menționat îngrijorările legate de o posibilă subminare a suveranității Canadei drept motiv pentru care a decis, la un moment dat, să se retragă din negocierile comerciale cu administrația Trump.
Autoritățile din Quebec au solicitat să participe la negocieri
Autoritățile din Quebec au cerut un loc la negocierile UE-Canada, așa cum au avut la discuțiile pentru acordul CETA, dar guvernul federal de la Ottawa a refuzat. Noul premier separatist al provinciei, Paul St-Pierre Plamondon, nu a primit dreptul să vorbească la summit și a boicotat reuniunea în semn de protest. Mark Carney l-a criticat pentru absență.
Și Ursula von der Leyen a fost criticată în presa locală pentru că a ținut un discurs doar în engleză într-o provincie francofonă.
