SUA pun mai multă presiune pe Cuba.
Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri cu 130 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 25 de abţineri o nouă rezoluţie prin care cere încetarea embargoului american împotriva Cubei, transmite AFP, preluat de Agerpres. Majoritatea, deşi covârşitoare, a fost cea mai mică de după 1995.
Cuba a acuzat în ultimele săptămâni Statele Unite că desfăşoară o ofensivă diplomatică pentru a convinge cât mai multe ţări să îşi retragă sprijinul pentru rezoluţie, care oricum nu are caracter obligatoriu.
Havana propune la ONU rezoluţia respectivă din 1992. Multă vreme, textul a beneficiat de o aprobare aproape unanimă; din 2005 până în 2024 au fost de fiecare dată cel puţin 182 de voturi pentru, iar SUA şi Israelul au fost principalii contestatari.
Embargoul american este în vigoare din 1962. Din martie anul trecut până în februarie anul acesta, blocada economică, financiară şi comercială a produs Cubei pierderi record de opt miliarde de dolari, chiar înainte ca SUA să interzică livrările de petrol către insulă şi să adopte alte noi sancţiuni, susţine guvernul de la Havana, conform Agerpres.
"Nu mai există nicio supapă de scăpare pentru Cuba". Rubio vorbește despre "o traiectorie ireversibilă către un viitor diferit"
Secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat în august că regimul nu mai are nicio "supapă de scăpare" în faţa presiunii Washingtonului de a accepta schimbări politice interne radicale şi că nici nu poate câştiga timp aşteptând sfârşitul celui de-al doilea mandat al preşedintelui american Donald Trump, întrucât nu va găsi un nou "sponsor" după ce a pierdut Venezuela ca aliat în urma capturării de către SUA a preşedintelui Nicolas Maduro, relatează agenţia EFE.
"Ceea ce încercăm să le arătăm este că nu există supape de scăpare. De fiecare dată când ei creează un nou mecanism pentru a încerca să iasă din cerc, noi pur şi simplu îl blocăm", a declarat Rubio pentru portalul Axios.
Primul secretar de stat american de origine latino-americană a insistat că regimul de la Havana nici nu mai poate "aştepta să treacă timpul" în speranţa că după ce Trump îşi va încheia mandatul ar veni la Washington un preşedinte mai conciliant faţă de Cuba. "Fără îndoială, această situaţie nu va dispărea în următorii doi ani şi jumătate" care i-au mai rămas lui Trump la putere, a indicat şeful diplomaţiei americane.
Washingtonul şi Havana au avut unele contacte pentru a negocia o ieşire din acest conflict
"Sunt încrezător că, atunci când această Administraţie se va încheia (în 2029), Cuba se va afla cel puţin pe o traiectorie ireversibilă către un viitor diferit", anticipează Rubio.
După ce l-a capturat în ianuarie pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, Administraţia preşedintelui american Donald Trump a sporit presiunea asupra Cubei, împotriva căreia, în plus faţă de embargoul comercial impus de SUA încă din anul 1962, a impus o blocadă petrolieră care a exacerbat criza economică şi socială din insulă, concomitent cu ameninţări repetate din partea liderului de la Casa Albă că ar putea "prelua controlul" asupra acestei ţări.
Washingtonul şi Havana au avut unele contacte pentru a negocia o ieşire din acest conflict, în timp ce Cuba afirmă că schimbările în ţară pot fi decise doar de poporul cubanez şi acuză Statele Unite că pregătesc o agresiune militară, conform Agerpres.
Preşedintele cubanez acuză SUA că "vor să preia controlul asupra ţării"
Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel a denunţat politica Washingtonului faţă de Cuba, acuzând Statele Unite că "vor să preia controlul asupra ţării", informează AFP.
Din ianuarie, administraţia Trump aplică o politică de presiune maximă asupra insulei comuniste, situată la 150 km în largul coastei statului Florida.
Aceste măsuri au dus la o scădere drastică a turismului, la plecarea multor companii străine şi la o epuizare a fluxurilor de valută străină. Cele mai recente sancţiuni vizează programul misiunilor medicale cubaneze în străinătate, una dintre principalele surse de venit ale ţării.
"Cuba duce astăzi o luptă istorică"
"Cuba duce astăzi o luptă istorică" împotriva "unei politici care vizează asfixierea unui întreg popor pentru a prelua controlul asupra ţării", a denunţat şeful statului cubanez din provincia Pinar del Rio (vest).
Miguel Diaz-Canel a participat la marcarea a 73 de ani de la atacul asupra cazărmii Moncada din 1953, condus de Fidel Castro (1926-2016) în estul insulei, considerat începutul luptei revoluţionare.
"Blocada este o armă de război şi provoacă morţi", a declarat preşedintele, afirmând că Washingtonul urmăreşte să provoace o "explozie socială în Cuba, ca şi în alte ţări, cu unicul scop de a impune guverne aliniate intereselor sale imperiale".
Pe insula cu 9,4 milioane de locuitori, criza energetică a provocat întreruperi de electricitate de 30 de ore în capitală şi câteva zile consecutive de pene de curent în provincii, slăbind serviciile sociale şi alimentând tulburările sociale. Ţara a fost de asemenea afectată de trei pene de curent la nivel naţional în iulie, conform Agerpres.
Pete Hegseth avertizează Havana să nu procure arme care ar putea viza teritoriul american
Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat la începutul verii guvernul cubanez împotriva achiziţionării de arme care ar putea ameninţa Statele Unite ale Americii, în timpul unei vizite la baza militară de la Guantanamo, în Caraibe, au consemnat AFP şi Reuters.
"Nu ar fi prudent ca guvernul cubanez să încerce să procure sau să obţină acces la tipuri de arme care ar putea ajunge la această bază sau pe teritoriul SUA", a declarat el personalului militar american de la bază, fără a da detalii despre armamentul pe care îl are în vedere.
Acest lucru "ar atrage genul de confruntare pe care nu numai că nu şi-o doresc, dar nici nu i-ar putea face faţă. Nicio ţară de pe Pământ nu se poate compara cu capacităţile Statelor Unite ale Americii", a subliniat ministrul american al apărării.
"Viitorul Cubei este în mâinile preşedintelui Statelor Unite şi ale guvernului cubanez", a adăugat Pete Hegseth, îmbrăcat pentru o sesiune de antrenament fizic cu trupele americane.
Relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat considerabil în ianuarie. Statele Unite au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au adoptat noi sancţiuni împotriva unor companii şi oficiali cubanezi şi l-au pus sub acuzare pe fostul preşedinte Raul Castro într-un caz care datează din 1996.
Preşedintele american Donald Trump consideră că insula, situată la aproximativ 150 de kilometri de coasta Floridei, reprezintă "o ameninţare extraordinară" la adresa securităţii naţionale a SUA şi a ameninţat în repetate rânduri că va "prelua controlul" asupra acesteia.
Potrivit unor informaţii care au circulat în mai în mass-media americane, Cuba a achiziţionat peste 300 de drone militare şi a discutat planuri de utilizare a acestora împotriva bazei de la Guantanamo, a unor nave americane şi chiar a teritoriului SUA.
