Comisia Europeană propune o perioadă de probă de 15 ani pentru viitorii membri ai UE.
Statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un consens privind noile condiții propuse pentru viitoarele aderări, care ar putea include o perioadă de probă de 15 ani și suspendarea dreptului de vot pentru țările care încalcă valorile europene. Muntenegru este primul stat căruia i s-ar aplica aceste reguli, potrivit Euronews.
Inițiativa aparține Comisiei Europene și face parte dintr-un plan mai amplu de adaptare a Uniunii la viitoarele extinderi. Noile prevederi ar urma să fie incluse în tratatul de aderare al Muntenegrului, însă propunerile au generat divergențe între guvernele europene.
Înaintea negocierilor, ambasadorii statelor membre au fost invitați să formuleze observații asupra proiectului juridic elaborat de Comisie. Discuțiile au evidențiat diferențe de abordare între țările care susțin un proces de extindere fără obstacole suplimentare și cele care solicită mecanisme mai ferme de protejare a valorilor europene.
Italia și Austria, alături de alte state reunite în grupul "Prieteni ai Balcanilor de Vest", au avertizat că garanțiile prea restrictive ar putea îngreuna aderarea noilor membri. În schimb, Franța și Țările de Jos au pledat pentru condiții mai riguroase, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept.
Discuțiile tehnice asupra formulării prevederilor vor continua, iar ambasadorii urmează să reia subiectul în noiembrie.
Suspendarea dreptului de vot, printre măsurile propuse
Una dintre principalele noutăți ale proiectului este introducerea unei clauze de salvgardare instituțională. Aceasta ar permite Uniunii să intervină dacă un stat devenit membru ar încălca grav valorile fundamentale ale UE sau obligația de cooperare loială. În situațiile cele mai grave, sancțiunile ar putea ajunge până la suspendarea dreptului de vot.
Un alt punct controversat îl reprezintă durata perioadei de probă. Comisia a avansat un interval de 15 ani, însă statele membre nu sunt de acord asupra acestei limite și asupra măsurii în care o asemenea perioadă ar putea fi considerată temporară.
Conform proiectului, după activarea clauzei de salvgardare, noul stat membru ar beneficia de cel puțin două săptămâni pentru a-și prezenta punctul de vedere. Această garanție procedurală s-ar aplica după aderare, deși mecanismul ar putea fi declanșat și înainte ca statul candidat să devină oficial membru al Uniunii.
Modul de adoptare a măsurilor a ridicat, la rândul său, obiecții. În forma propusă, Comisia ar putea înainta o măsură care ar intra în vigoare în două săptămâni, dacă între timp o majoritate calificată a statelor membre nu ar respinge-o sau modifica-o. Unele guverne consideră că acest mecanism ar concentra prea multă putere la nivelul executivului european.
Reprezentanții statelor membre au cerut clarificări și cu privire la situațiile concrete care ar putea declanșa clauza, precum și la relația acesteia cu articolul 7 din Tratatul UE, instrument care prevede măsuri în cazul încălcării grave a valorilor Uniunii.
Monitorizarea candidaților înainte de intrarea în UE
Planul Comisiei include și un mecanism de supraveghere pentru intervalul dintre semnarea tratatului de aderare și momentul în care țara respectivă devine efectiv membră a Uniunii.
Documentul descrie mai multe instrumente de verificare: rapoarte periodice, evaluări reciproce efectuate de alte state membre și avertismente transmise din timp atunci când apar probleme. Urmează să fie stabilite atât frecvența acestor rapoarte, cât și domeniile pe care le vor acoperi.
În cazul în care există dovezi clare că un stat candidat nu va putea îndeplini la termen condițiile de aderare, Comisia propune ca procesul să poată fi amânat, ca măsură de ultimă instanță.
O clauză asemănătoare a fost inclusă în tratatele de aderare ale României și Bulgariei. În acel caz, amânarea presupunea, ca regulă generală, obținerea unanimității.
Pentru noul mecanism, procedura de adoptare a unei asemenea decizii nu a fost încă definitivată. Documentul sugerează provizoriu că amânarea ar putea fi aprobată cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei. Nu există încă un acord nici asupra duratei unei amânări care să poată fi considerată "proporțională".
Alte condiții pentru viitorii membri
Executivul european propune și un angajament prin care statele membre să evite blocarea prin veto a deciziilor legate de extindere din cauza unor dispute bilaterale cu țările candidate. Astfel de conflicte au afectat în repetate rânduri relațiile dintre statele din Balcanii de Vest.
Comisia intenționează ca angajamentul să fie inclus într-o declarație anexată tratatului de aderare, nu în categoria clauzelor de salvgardare din proiectul juridic.
În domeniul cooperării judiciare, noile reguli ar permite suspendarea temporară a anumitor decizii sau prevederi care afectează alte state membre, dacă sunt constatate încălcări grave. Măsurile ar trebui însă să fie concepute astfel încât să nu blocheze cooperarea judiciară în ansamblu.
Și aderarea la spațiul Schengen ar putea presupune garanții suplimentare. Acestea ar urmări menținerea standardelor privind statul de drept, combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și funcționarea corespunzătoare a sistemului judiciar.
Proiectul preia, totodată, mecanisme destinate gestionării unor dificultăți economice grave și a încălcărilor regulilor pieței interne. Astfel de garanții au fost incluse și în tratatul de aderare al Croației, ultima țară care a devenit membră a UE.
Comisia dorește însă ca aceste mecanisme să poată fi activate pentru o perioadă mai lungă decât cea de trei ani prevăzută în cazul Croației, fără să indice deocamdată noul termen. În plus, statele membre ar putea decide prelungirea suplimentară a intervalului, printr-un vot cu o majoritate calificată.
