Franţa şi Germania au semnat un acord care a ajutat la deblocarea unui impas din Parlamentul European pe două măsuri industriale majore. Acordul nu va rezolva, însă, problemele acute cu care se confruntă constructorii auto din Europa.
La Summit-ul liderilor UE din perioada 15-16 octombrie, Franţa şi Germania au bătut palma pe un acord care rezolvă două măsuri industriale majore. Astfel, Germania va accepta cerinţe mai stricte pentru conţinutul "Made în Europe" referitor la vehiculele din propunerea de Lege privind Accelerarea Industrială, în timp ce Franţa a fost de acord cu reducerea ţintelor UE pentru reducerea emisiilor.
Acordul este o încercare a celor mai mari economii din Europa de a răspunde crizei din industria auto, dar criticii spun că măsurile fac prea puţin pentru a stimula investiţiile în noile tehnologii auto. Mai mult, aceştia spun că producătorii auto europeni ar putea fi lăsaţi şi mai mult în urma competitorilor.
Chiar dacă vânzările de maşini electrice au luat avânt şi reprezintă acum 23% din piaţa europeană, principalii beneficiari sunt constructorii chinezi. Spre exemplu, brandul Leapmotor a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproape 400% de la an la an în primele 9 luni din 2026, scrie Politico.
Dacă pentru producătorii chinezi vânzările merg foarte bine, producătorii auto germani, spre exemplu, disponibilizează zeci de mii de angajaţi şi închid fabrici.
"Irosim timp, timp care ar fi trebuit folosit pentru a face propriile noastre vehicule electrice mai competitive, şi nu facem decât să ne consolidăm rivalii chinezi", a declarat Ferdinand Dudenhoffer, conducătorul centrului privat "Center for Automotive Research" din Bochum, Germania. .
În ceea ce priveşte reducerile de emisii, acordul dintre Franţa şi Germania propunerea reducerea ţintei pentru 2035 de la o diminuare de 100% la una de 90% faţă de 2021. Diferenţa faţă de propunerea Comisiei Europene stă în faptul că Franţa şi Germania nu vor ca emisiile să fie compensate prin investiţii în combustibili alternativi.
PPE a negociat un acord cu S&D şi Renew şi a propus o reducere de 87,5% faţă de nivelurile din 2021. Producătorii auto ar primi 5% necondiționat, iar 7,5% ar trebui compensat prin achiziția de oțel verde, mai arată sursa citată. Cele două comisii de avizare au aprobat compromisul în votul din 22 octombrie, iar comisia principală, ENVI, va vota asupra poziției pe 4 noiembrie.
Constructorii auto nu sunt impresionaţi
Acordul dintre Franţa şi Germania şi acordul din Parlamentul European nu i-au impresionat pe constructorii auto. VDA, o companie de lobby auto din Germania, consideră că "deşi acordul din Parlament conţine îmbunătăţiri clare faţă de propunerea iniţială a CE, nu e suficient pentru a garanta competitivitatea Europei ca hub de producţie".
Ce se întâmplă în sectorul auto din România
Sectorul auto generează 14% din PIB-ul României, însă asta se face prin companii multinaţionale ale căror filiale se află în ţară, transmite Adrian Sandu, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Preţul energiei, însă, poate influenţa decisiv lucrurile.
"Ca industrie, considerăm că avem un mare dezavantaj în România. Chiar ieri citeam şi observam pe Bursă că avem cel mai mare preţ din Europa la kilowatt. Trebuie să facem ceva în sensul acesta şi industria auto a solicitat, încă de ceva timp, nu o scădere a preţului la energie, fiindcă aici trebuie să ajungem eventual într-un final, ci o foaie de parcurs ca să ştim pe care să o prezentăm şefilor noştri, care 80% dintre ei nu se află aici în România, ci în afara ţării. Industria auto din România generează 14% din PIB, dar generează cu companii multinaţionale, ale căror filiale se află în România şi care produc în România, angrenând un lanţ de furnizori uriaş, cu peste 200.000 de locuri de muncă, peste 35% din total exporturile noastre şi putem vedea ce impact avem. Deci, ne trebuie această foaie de parcurs să vedem ce se va întâmpla cu producţia de energie a României în viitorii ani - să zicem un an jumătate, doi, astfel încât să putem spune că ajungem la independenţă energetică, că nu mai depindem de fluctuaţii, de debitele Dunării pe timpul verii sau de capacitatea de stocare şi ce investiţii se vor face, astfel încât preţul să ajungă la un nivel competitiv", a spus Sandu.
