Rezultatele alegerilor din Israel ar putea influența momentul unui posibil nou război cu Iranul.
O analiză publicată de cotidianul israelian The Jerusalem Post examinează modul în care rezultatul alegerilor din Israel și negocierile pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale ar putea influența decizia premierului Benjamin Netanyahu privind reluarea atacurilor împotriva Iranului.
Potrivit sursei citate, rezultatele alegerilor din Israel par să-i ofere prim-ministrului Benjamin Netanyahu o performanță mai bună decât se aștepta, dar, în mod clar, lasă blocul său în minoritate, și îl obligă, pentru a evita noi alegeri, să încheie o înțelegere cu liderul partidului Yashar, Gadi Eisenkot.
Cum influențează aceste rezultate un posibil nou conflict cu Iranul?
În ultimele săptămâni, Netanyahu a luat în considerare serios reluarea conflictului cu Iranul. Se pare că o opoziție venită din partea președintelui american Donald Trump și a șefului de stat major al IDF, locotenent-generalul Eyal Zamir, l-a împiedicat pe Netanyahu să facă acest lucru.
Totuși, Eyal Zamir s-ar fi opus doar unui atac înainte de alegerile israeliene de ieri, în timp ce Donald Trump ar fi spus că nu este de acord cu un nou atac înainte de alegerile intermediare din SUA din 3 noiembrie.
Dacă Eisenkot ar fi câștigat bătălia dintre cele două blocuri politice și, într-o confruntare directă cu Netanyahu, ar fi obținut rezultatul anticipat de sondaje, ar fi putut începe formarea unui guvern înainte de alegerile intermediare din SUA. Într-un astfel de scenariu, este puțin probabil ca Netanyahu să fi putut ordona un nou atac asupra Republicii Islamice.
Cu toate acestea, așa cum stau lucrurile, Avigdor Liberman, liderul partidului Yisrael Beytenu, aliatul lui Eisenkot, nici măcar nu va începe discuții serioase despre formarea unui guvern înainte de vineri, 30 noiembrie, când vor fi anunțate rezultatele finale ale votului.
În acel moment, Liberman ar putea fi nevoit să ia o decizie chinuitoare: fie să încheie o înțelegere cu partidele israeliano-arabe, fie să încheie o înțelegere cu Netanyahu, fie să meargă la un al doilea tur de alegeri, scrie sursa citată.
Chiar dacă Liberman ar opta pentru una dintre aceste opțiuni pentru formarea unui nou guvern, acest lucru ar declanșa doar negocieri complexe cu privire la ceea ce ar trebui să facă fiecare parte pentru a deschide calea către un parteneriat. Odată ce vor ajunge la un acord asupra acestui aspect, o negociere separată va determina cine și ce ministere și alte funcții va primi. Toate aceste probleme vor dura probabil mai mult decât cele patru zile dintre ziua de vineri, 30 noiembrie și alegerile intermediare din SUA din 3 noiembrie, deoarece acestea durează de obicei săptămâni sau chiar luni, potrivit Jerusalem Post.
Asta înseamnă că Netanyahu va avea libertatea de a ataca Teheranul doar dacă Donald Trump vrea, scrie sursa citată.
Condițiile impuse de locotenent-generalul Eyal Zamir
Locotenent-generalul Eyal Zamir este în favoarea atacării Iranului în două condiții. Prima a fost și rămâne ca Iranul să fie pe cale să atace efectiv Israelul, iar a doua a fost și este ca Trump să reia războiul mai întâi, iar Israelul să aibă sprijin deplin ofensiv și defensiv din partea SUA pentru a se angaja într-o nouă rundă de conflict.
El s-a opus atacurilor dinaintea alegerilor pentru a nu submina votul printr-un potențial contraatac cu rachete balistice iraniane și pentru a evita să lase impresia că acest atac este efectuat pentru a-i spori șansele lui Netanyahu în cadrul acestui scrutin.
Astfel, potrivit analizei, modul în care Netanyahu va explica o a treia rundă de conflict, dacă va avea loc în timpul negocierilor pentru formarea unei coaliții, va fi crucial pentru succesul și legitimitatea oricărui atac.
Alegerile parlamentare din Israel au avut loc marți, 27 octombrie 2026. După numărarea a 85% din buletinele de vot, Partidul Likud şi formaţiunile aliate au un mic avans faţă de principalul bloc de opoziţie, condus de centristul Gadi Eisenkot - 54 de mandate faţă de 49 - nicio alianţă nereuşind să obţină cel puţin 61 din cele 120 de locuri în Knesset, necesare pentru a obţine o majoritate parlamentară. Partidul Likud al lui Netanyahu acuză partidele arabe că au "furat" alegerile și cere o anchetă.
