Biroul procurorului-şef al Serbiei va redeschide dosarul Novi Sad.
Biroul procurorului-şef al Serbiei va redeschide dosarul prăbuşirii acoperişului gării din oraşul Novi Sad, tragedie produsă la 1 noiembrie 2024 şi soldată cu 16 decese, incident ce a cauzat proteste masive ale opoziţiei conducând în final la căderea guvernului, transmite dpa.
Cazul Novi Sad este, potrivit cotidianului Danas, unul dintre principalele dosare de interes public care va fi reanalizat.
Autorităţile au anunţat miercuri, la doar câteva zile după înfrângerea lui Aleksandar Vucic în alegerile parlamentare, că procurorul-şef Zagorka Dolovac a înfiinţat o comisie din cinci membri pentru a examina cazurile blocate.
Comisia are puteri sporite de inspectare a dosarelor
Comisia are puteri sporite de inspectare a dosarelor şi de realizare de verificări la toate Parchetele din Serbia. Ea este autorizată să investigheze fapte penale, infracţiuni economice, încălcări ale legii electorale şi cazuri de abuz de putere.
Experţii şi opinia publică atribuie incidentul de la Novi Sad corupţiei şi incompetenţei din interiorul guvernului Vucic. În cei aproape doi ani trecuţi de la tragedie nu a fost pusă sub acuzare nicio persoană în acest dosar.
Ministrul construcţiilor de la acea vreme, Goran Vesic, şi mai mulţi directori din compania feroviară sârbă au fost plasaţi pentru o vreme în arest preventiv.
Totuşi, investigaţiile realizate de Biroul procurorului public pentru infracţionalitate organizată au fost obstrucţionate şi reprimate de procurorul-şef din Belgrad, Nenad Stevanovic.
Potrivit publicaţiei Danas, comisia desemnată de Dolovac va ancheta, de asemenea, presupusa utilizare a unui tun sonic contra participanţilor la un miting paşnic organizat de studenţii sârbi pe 15 martie 2025, conform Agerpres.
Moment istoric: Lista Studenților câștigă alegerile și se încheie o eră. Vucic și-a recunoscut înfrângerea
Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în luna septembrie, au avut loc după aproape doi ani de demonstraţii conduse de studenţi împotriva corupţiei şi a autoritarismului tot mai pronunţat, mişcarea fiind declanşată de decesul a 16 persoane în urma prăbuşirii plafonului unei gări din oraşul Novi Sad, în 2024. De atunci, studenţii au obţinut un sprijin larg.
La secţiile de votare din Belgrad şi Novi Sad s-au format cozi neobişnuit de lungi încă înainte de deschiderea urnelor, la ora locală 07:00.
Lista Studenților va avea între 135 și 140 de locuri, a declarat Vucic. Ca o comparație Parlamentul Serbiei are 250 de locuri.
Vucic conducea Serbia ca președinte încă din 2017, și-a dat recent demisia și a dizolvat Parlamentul, tocmai pentru a încerca să câștige alegerile parlamentare și a rămâne la putere ca premier, căci nu mai putea candida.
Serbia se scufundă de doi ani în tensiuni sociale mari și mișcări de stradă care au degenerat în violențe. Protestele au fost conduse inițial de studenți care au cerut anchete împotriva corupției din Serbia și tragerea la răspundere a celor responsabili. Li s-au alăturat rapid o mare parte din mediul academic, actori și alte pături din societate, iar revendicările au devenit politice și vizează statul de drept, reforme, schimbarea direcției interne a politicii sârbe. Mișcarea civică s-a transformat în partidul Lista Studenților (Studenții Câștigă), fără o viziune clară pe politica externă a Serbiei, dar cu un mesaj radical intern anti-corupție și reformă. Lista lor e deschisă de cardiologul Ilija Srdanovic, profesor la Facultatea de Medicină.
Tudor Curtifan explică de ce victoria lor nu înseamnă ruptura de Rusia
Tudor Curtifan, redactor-șef Defense România, a explicat că alegerile din Serbia marchează sfârșitul unei ere politice. Potrivit acestuia, oamenii s-au săturat de actuala conducere.
„Sunt două cazuri diferite, două rânduri de alegeri diferite în Bulgaria și în Serbia. Picantera e în Serbia, pentru că, după 12 ani, Aleksandar Vucic pierde puterea. Se încheie o eră.
În Serbia, avem o mișcare de stradă care s-a transformat într-un partid politic. Practic, Lista Studenților, care a câștigat cele mai multe locuri la alegeri, e o mișcare de stradă cu revendicări politice, născută după 2024, după acel tragic incident din gara din Novi Sad, când un acoperiș abia renovat s-a prăbușit și a ucis 16 persoane.
Am putea face o comparație între ceea ce se întâmplă în Serbia cu ceea ce am avut noi la Colectiv. Aceeași mișcare anti-sistem, anti-corupție, cu solicitări de reforme radicale. Așa s-a întâmplat și la noi după 2016. Vă aduceți aminte cu #rezist, doar că nu s-a transformat într-un partid politic care să obțină asemenea rezultate, cum s-a întâmplat în Serbia. În Serbia am avut doi ani de proteste masive care au degenerat și în violențe de stradă, iar presiunea a fost foarte mare.
Categoric se termină o eră, mai ales că alegerile s-au desfășurat sub semnul tensiunilor și acuzelor, inclusiv al presiunilor care ar fi fost puse de către Partidul Progresist Sârb al președintelui Vucic în timpul alegerilor, dar prezența la vot e una istorică - peste 66% pentru alegeri parlamentare. Adică procentajele sunt uriașe, în comparație cu Bulgaria, unde prezența la vot a fost de doar 22,2%, la alegerile prezidențiale”, a spus Tudor Curtifan.
Tudor Curtifan a spus că victoria Listei Studenților arată nemulțumirea față de sistemul politic, nu dorința de a schimba politica externă a țării. El este de părere că relațiile cu Rusia, Uniunea Europeană și Kosovo vor rămâne în mare parte neschimbate.
„E clar că a existat o tensiune majoră în Serbia. Întrebarea e ce va urma după, pentru că eu nu cred că viziunea politicii externe sârbe se va schimba foarte mult. Lista studenților, de fapt, a câștigat alegerile cu un mesaj de politică internă, nu de politică externă, pentru că am văzut analize, ce se va întâmpla cu relația istorică dintre Serbia și Federația Rusă, cu Uniunea Europeană, cu Kosovo.
Nu cred că se va întâmpla mare lucru, pentru că, repet, alegerile au fost câștigate împotriva sistemului, nu un mesaj împotriva Rusiei sau pro-occidental, ori schimbare de direcție în ceea ce privește Kosovo. Acolo, conservatorismul va rămâne același.
Aleksandar Vucic era foarte apropiat de Vladimir Putin
Tudor Curtifan a explicat că Aleksandar Vucic a avut o relație foarte apropiată cu Vladimir Putin, iar presa rusă l-a susținut și a criticat Lista Studenților.
Acesta consideră că victoria studenților nu va schimba radical relațiile Serbiei cu Rusia, din cauza legăturilor istorice și a dependenței economice și energetice de aceasta, dar este posibilă o recalibrare a relațiilor.
„Cu siguranță Aleksandar Vucic era foarte apropiat de Vladimir Putin. Citeam și în presa din Federația Rusă... Presa de propagandă din Federația Rusă l-a susținut intens și a atacat Lista Studenților. Să nu ne imaginăm că acolo sunt doar studenți. E o mișcare de studenți care s-a transformat în una politică, care e susținută de mediul academic, de diferite pături din societate, actori, profesori, alți politicieni.
A fost apropiat de Vladimir Putin și din perspectivă personală. Vucic era mai mult un liberal, dacă l-am putea cataloga în acest sens. Nu știm acum, după ce a câștigat Lista Studenților, care va fi relația cu Federația Rusă. Eu nu mă aștept să se schimbe 180 de grade, sub nicio formă, mai ales pentru că Serbia are dependență de Federația Rusă, și energetică, și economică, și financiară.
Noi ar trebui să analizăm lucrurile și din perspectiva relațiilor istorice. Serbia și Federația Rusă au o relație istorică și o istorie comună mult mai complicată și nu ar trebui să cădem în capcana în care vedem lucrurile din perspectiva a ceea ce trăim noi, dar probabil va fi o recalibrare a relațiilor pe care va trebui să o urmărim”, a spus Tudor Curtifan la B1 TV.
