Atenționare de cod galben pentru economia românească

mircea.cosea / 01 iul 2015 / 22:26 Salveaza PDF Comentarii
Mircea Cosea
Descriere foto: Mircea Cosea

Trei categorii de factori, dacă nu sunt analizați cu atenție de către autorități, expun România unei catastrofe. Specialiștii avertizează că se poate produce o furtună prefectă în economie, iar aparentul succes se poate transforma extrem de repede într-un eșec. Profesorul Mircea Coșea lansează un avertisment, într-un editorial scris pentru DCNews.

Iată editorialul profesorului Mircea Coșea:  

Atenționare de cod galben pentru economia românească

 

     Deocamdată, pare a fi bine. Avem creștere economică, se măresc alocațiile pentru copii, sunt reevaluate pensiile și salariile, se renunță la taxa pe stâlp și la suprataxarea carburantului, se acordă vacanțe gratuite și se votează pensii speciale pentru militari, parlamentari și diplomați.

     Nu aș vrea să par cârcotaș. dar cred că am motive să susțin o atenționare de cod galben pentru economia românească, parafrazând terminologia meteo. Cred că viitorul ne poate aduce surprize neplăcute și ceea ce se speră a fi un succes poate cu ușurință să se transforme într-un eșec.

    Mă îngrijorează existența a trei categorii de factori care nu par a fi analizați cu atenție de către decidenții politicilor economice, dar care pot schimba radical mersul, aparent ascendent, al economiei noastre.

    După părerea mea, acești factori sunt : aprecierea excesiv și periculos de optimistă a rezultatelor economice ale primelor luni ale anului în curs;  lipsa de prudență și responsabilitate în luarea unor măsuri așa zise ” reparatorii” dar cu posibile efecte destabilizatoare la nivel bugetar ; existența unor riscuri cu caracter global.

  1. Creșterea economică înregistrată în primele luni ale anului ar trebui tratată cu mai multă prudență nu numai pentrucă datele vor fi definitiv calculate la o perioadă mult ulterioară ( datorită metodologiei statistice) ci și pentru că ele reflectă cauze conjuncturale, greu de crezut că vor deveni permanente la nivelul acestui an. Pentru a deveni garanții ale menținerii creșterii, cauzele ei ar trebui să fie rezultatul unor reforme structurale ce ar fi dus la creșterea eficienței utilizării factorilor de producție. Din păcate, astfel de reforme nu au existat. Analizele arată că explicația creșterii rezidă în cea mai mare parte în așa numita ” albire economică” , adică procesul de reducere a economiei negre prin creșterea colectărilor la buget. Efortul pe care l-a depus în acest sens ANAF-ul este evident, numai că el s-a caracterizat prin abuzuri și presiuni violente asupra actorilor economici ceea ce a avut ca efect pervers dispariția unui numaăr important de firme. Dovada acestei situații o reprezintă creșterea importantă a numărului de șomeri exact în perioada în care s-a înregistrat creșterea colectărilor la buget. Evident, este o situație conjuncturală, care nu se va mai putea menține cu același rezultat, ANAF-ul ” ucigând găina care face ouă”.
  2. Dificultățile politice pe care le întâmpină guvernarea actuală, probabil că o determină să pluseze pe partea cadourilor populiste. Pe lângă măririle de salarii, a apărut și ”prima vacanță”, măsură generoasă dar complicată în actualele condiții. Explicația dnei ministru Rovana Plumb conform căreia s-a preluat modelul suedez este inconsistentă atâta timp cât România nu a ” preluat ” și PIB-ul suedez. Dacă se mai adaugă și votările rapide a legilor privind pensiile speciale, vom avea imaginea unei cascade de ” beneficii sociale”, adică de cheltuieli bugetare. Problema acestor decizii nu o reprezintă în realitate cuantumul cheltuielilor, ele fiind relativ mici raportate la ansamblul cheltuielilor bugetare, ci momentul în care sunt luate. Caracteristica centrală a acestui moment o reprezintă lipsa de predictibilitate a mersului economiei. În ultimii 25 de ani, nu a existat un moment similar acestuia, adică a unui moment în care fluiditatea devine elementul central de caracterizare a mediului economic intern și internațional. Mediul intern este fluid deoarece încă nu se cunosc efectele reducerilor de TVA și nici dacă noul cod fiscal va fi acceptat la nivelul Troicii, iar cel extern încă nu a încetat de a genera lipsa de predictibilitate, fie ea ucrainiană sau grecească.
  3. Riscurile cu caracter global nu mai cer explicații. Este doar de subliniat faptul că un acord între UE și Grecia nu înseamnă, nici pe departe rezolvarea crizei sistemului euro. Este doar o pauză dar nu un final.

  Concluzia este una singură : prudență și iar prudență.

  Economia românească merge ca un funambul în echilibru pe sârmă. Deocamdată își ține echilibrul, dar orice mișcare pripită sau politicianistă o poate dezechilibra.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26