Volatilitatea petrolului tulbură apele economiei: Ce urmează pentru dobânzile Băncii de Rezerve

Autor: Alexandra Curtache

Analiștii consideră că amenințarea unei închideri a Strâmtorii Ormuz de către Iran, punct strategic prin care circulă circa 20% din petrolul mondial, a devenit, cel puțin temporar, mai puțin probabilă, conform Reuters.

Această evoluție aduce un scurt moment de respiro pentru economiștii Băncii de Rezerve, care se confruntă cu o sarcină tot mai dificilă: cum să navigheze politicile monetare într-un climat economic global volatil și plin de incertitudini.

Decizii monetare între iulie și august

Piețele financiare mizează pe o reducere a ratei dobânzii la ședința de politică monetară programată pentru 7-8 iulie. Totuși, trei dintre cei patru economiști ai marilor bănci anticipează că o decizie concretă este mai probabil să fie luată abia în luna august, după ce va fi analizat următorul raport trimestrial privind inflația.

În condițiile în care mediul economic internațional este afectat de politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, dar și de războiul informațional și geopolitic din Orientul Mijlociu, Banca de Rezerve trebuie să opereze într-un cadru lipsit de claritate.

Volatilitatea, noua normalitate

În doar câteva zile, prețul petrolului a oscilat drastic, influențat de amenințări, armistiții, încălcări de încetare a focului și revenirea la calm. Fiecare dintre aceste episoade a dus la salturi bruște sau scăderi în piețele petroliere internaționale, fapt ce a complicat orice tentativă de stabilire a unui scenariu de bază pe termen mediu.

Banca de Rezerve operează cu presupunerea că prețul petrolului va rămâne stabil în perioada imediat următoare, dar folosește și datele din contractele la termen pentru previziunile economice ulterioare. Cu toate acestea, o eventuală creștere susținută a prețului petrolului ar pune instituția în fața unei alegeri extrem de dificile.

O dilemă monetară în plină evoluție

Un salt semnificativ al prețului petrolului ar duce simultan la o creștere a inflației – în special prin scumpirea benzinei – și la o slăbire a activității economice globale, prin reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor și afectarea comerțului internațional.

Dacă un astfel de șoc s-ar dovedi temporar, e puțin probabil ca banca să-l încorporeze în deciziile sale. Totuși, estimarea duratei și impactului exact al acestor perturbații asupra pieței rămâne o provocare.

Inflația scade, dar nu convinge

Miercuri, indicele lunar al prețurilor de consum (IPC) a înregistrat o scădere la 2,1% în mai, față de 2,4% în aprilie, atingând un nivel minim care nu a mai fost atins din martie 2001. Cu toate acestea, guvernatoarea Băncii de Rezerve, Michele Bullock, a avertizat asupra volatilității acestui indicator și a preferat să se concentreze pe datele trimestriale, considerate mai reprezentative.

În plus, măsura subiacentă a inflației – care elimină variațiile extreme, cum ar fi cele ale prețului benzinei – s-a situat la 2,4%, deci în intervalul țintit de 2-3% al băncii.

Reduceri de dobândă, tot mai probabile

Având în vedere că atât inflația generală, cât și cea subiacentă rămân în intervalul de țintă, Banca de Rezerve are spațiu de manevră pentru noi reduceri ale ratei dobânzii. Dacă nu va decide o reducere în iulie, este probabil ca acest pas să fie făcut în august, după apariția raportului trimestrial din 30 iulie.

Economia globală rămâne sub semnul incertitudinii

Trezorierul Jim Chalmers a descris contextul economic internațional ca fiind „într-un loc destul de periculos în acest moment”, marcând o stare de „volatilitate, imprevizibilitate și incertitudine”.

Un lucru este cert: într-un climat economic atât de fragil, cu piețe care reacționează în timp real la cele mai mici semnale geopolitice, deciziile de politică monetară devin din ce în ce mai complexe. Banca de Rezerve va trebui să jongleze cu o serie de factori imprevizibili, în timp ce încearcă să asigure stabilitatea macroeconomică pe termen lung.