Uniunea Europeană își va deschide vasta piață economică pentru țările care așteaptă să i se alăture, cu condiția ca acestea să fie de acord să se poziționeze de partea blocului comunitar împotriva statelor ostile și a rivalilor industriali. De măsura anunțată va putea beneficia și Republica Moldova, țară candidată la aderarea la UE.
Potrivit unui proiect de propunere al Comisiei Europene obținut de Politico, țărilor candidate, dintre care unele așteaptă de zeci de ani să devină membre ale UE, li se va oferi o „integrare graduală” fără precedent în piața unică, inclusiv schimburi comerciale fără bariere și acces la programele de cercetare, în timp ce cererile lor de aderare se află în curs de analiză, potrivit proiectului de plan.
„Piața unică reprezintă prioritatea principală pentru convergența economică”, se arată într-o analiză a beneficiilor de „preaderare” care urmează să fie oferite țărilor candidate.
„O integrare mai timpurie ar crea oportunități pentru companiile din Uniune, ar consolida lanțurile valorice europene și ar reduce dependențele strategice. Comisia va identifica domeniile în care alinierea verificată la reglementările UE și capacitatea de aplicare a acestora permit o participare mai amplă la cercetare, inovare și cooperare industrială, precum și un acces mai larg la piață. Prioritate ar trebui să li se acorde oportunităților care contribuie la pregătirea aderării și răspund nevoilor economice și strategice comune.”
S-ar schimba radical abordarea UE privind țările din vecinătatea sa
Analiza, coordonată de Alexandre Adam, unul dintre principalii consilieri ai Ursulei von der Leyen și fost consilier al președintelui francez Emmanuel Macron, ar schimba radical abordarea UE față de țările din vecinătatea sa.
În prezent, aproape toate beneficiile economice ale unei cooperări mai strânse sunt rezervate statelor membre, însă niciun stat nou nu a aderat la Uniune după Croația, în 2013.
„Foi de parcurs” pentru Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru
În cadrul pachetului de măsuri propuse de Adam, Ucrainei, Republicii Moldova, Albaniei și Muntenegrului li se vor oferi, în următorii ani, „foi de parcurs” menite să accelereze procesul de aderare .
Alte țări, precum Macedonia de Nord, Kosovo, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Turcia, au înregistrat întârzieri îndelungate în acest proces, în contextul temerilor tot mai mari că acestea se vor îndepărta de Uniunea Europeană sau se vor apropia mai mult de Rusia ori China.
De ce vor depinde beneficiile țărilor candidate
Conform planului Comisiei Europene, beneficiile economice oferite țărilor candidate vor depinde de sprijinul acestora pentru obiectivele de politică externă ale UE. Accesul la piața unică va fi condiționat de angajamentul lor de a nu partaja tehnologii esențiale cu state ostile și cu rivalii comerciali.
„Pe măsură ce integrarea industrială și cea de piață se aprofundează, participarea la sectoare sensibile trebuie să fie însoțită de cooperare în ceea ce privește verificarea investițiilor, controalele la export, aplicarea sancțiunilor și protejarea tehnologiilor sensibile”, se arată în documentul de analiză.
„Evaluările privind accesul ar trebui să ia în considerare alinierea strategică, dependențele critice și capacitatea de a gestiona riscurile la adresa infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare. În cazul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite, amploarea participării ar trebui ajustată în conformitate cu instrumentul aplicabil.”
Printre domeniile avute în vedere pentru o cooperare mai strânsă se numără semiconductorii, tehnologiile cuantice, biotehnologia, inteligența artificială și sectorul spațial.
În sala de așteptare
Ursula von der Leyen ajunge miercuri în Albania pentru discuții, în cadrul turneului său în Balcanii de Vest. Ea va vizita, de asemenea, Kosovo și Macedonia de Nord, țări care nu vor beneficia de o cale accelerată de aderare la UE în cadrul noului plan și care vor folosi această vizită pentru a solicita beneficii economice în schimbul unei alinieri mai strânse la politicile Uniunii.
„Integrarea graduală trebuie să aducă beneficii concrete pentru cetățenii și întreprinderile noastre”, a declarat premierul Kosovo, Albin Kurti, pentru POLITICO. „Ne dorim un acces mai larg la piața unică a UE, la finanțarea europeană și la mecanismele financiare, precum și la programe comune în domenii precum energia, digitalizarea, cercetarea, educația și infrastructura.”
„Susținem integrarea graduală, dar aceasta trebuie să reprezinte o cale către statutul de membru cu drepturi depline al UE, nu un proces paralel sau un substitut al aderării. Kosovo este pregătit să își îndeplinească partea sa de responsabilitate”, a adăugat Kurti.
Scopul final al țărilor candidate
Potrivit analizei, obiectivul final al țărilor candidate ar trebui să fie dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al UE.
„Aderarea necesită însă timp: țările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, și să realizeze reforme ample și durabile”, se arată în document. „Acest interval de timp ar trebui valorificat pe deplin din punct de vedere strategic, atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de membri, cât și pentru a aprofunda integrarea graduală în domenii de interes reciproc.”
Beneficiile vor depinde însă de îndeplinirea obligațiilor de către țările candidate: „În cazul în care aceste obligații nu sunt respectate, participarea trebuie să poată fi revocată. Accesul ar trebui suspendat sau retras atunci când circumstanțele o impun”, avertizează propunerea.
Schimbări interne
Actualele state membre ale UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la perspectiva admiterii în Uniune a unor noi țări care ar putea ulterior să nu își respecte angajamentele și să dea peste cap politici esențiale. În timpul mandatului fostului său prim-ministru, Viktor Orbán, Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul acordat Ucrainei.
Analiza realizată de Alexandre Adam, care urmează să fie prezentată oficialilor de rang înalt pe 6 octombrie, la întoarcerea Ursulei von der Leyen din Balcanii de Vest, va propune noi condiții pentru statele care aderă la Uniune, astfel încât acestea să nu regreseze în ceea ce privește democrația și statul de drept.
„Procesul de aderare trebuie să asigure mai mult decât alinierea legislativă”, se arată în document. „Instituțiile trebuie să funcționeze în practică, iar reformele trebuie să fie durabile. Prin urmare, monitorizarea, stimulentele și mecanismele de aplicare a regulilor ar trebui să formeze un cadru permanent, care să se extindă și dincolo de momentul aderării.”
Însă și UE se va schimba pentru a se adapta unui număr mai mare de membri, depășind cu mult profilul de club al democrațiilor prospere din Europa Occidentală în jurul căruia a fost concepută inițial.
Uniunea își poate modifica regulile pentru a deveni mai puțin vulnerabilă la capriciile statelor membre individuale, concluzionează analiza, fără a fi nevoie să redeschidă articolele fundamentale ale legislației europene și să declanșeze, eventual, referendumuri naționale în întreaga Uniune.
Ce se mai arată în concluziile documentului
„Comisia susține modificarea tratatelor atunci când este necesară, însă consideră că măsurile deja disponibile în cadrul tratatelor ar trebui puse în aplicare chiar de acum”, se arată în concluziile documentului.
Printre opțiunile analizate se numără adoptarea unor măsuri care să permită luarea unui număr mai mare de decizii cu majoritate calificată a statelor membre.
„Votul cu majoritate calificată reprezintă deja regula generală prevăzută de tratate, însă unanimitatea se menține în mai multe domenii de importanță strategică. Pe măsură ce numărul statelor membre crește, riscul întârzierilor sau al blocajelor va crește, cel mai probabil”, se arată în document.
Așa-numitele clauze „pasarelă” (n.red. passerelle), care permit ca anumite decizii să fie adoptate prin vot cu majoritate, în locul unanimității, ar putea fi utilizate pentru a facilita adoptarea sancțiunilor, a măsurilor de răspuns la crizele privind drepturile omului și a desfășurării unor misiuni civile în zone de conflict, se arată în analiză. Totuși, aceste clauze necesită, pentru a fi activate în primul rând, sprijinul unanim al statelor membre.
Liderilor din întreaga UE li se va cere să își exprime punctul de vedere în cadrul discuțiilor despre modul în care pot fi primite noi state membre în Uniune și despre ce li se poate oferi celor care încă așteaptă la un summit de două zile care va avea loc la Bruxelles, începând cu 15 octombrie.
Comisarul european pentru extindere al Ursulei von der Leyen, Marta Kos, a declarat că noile propuneri, împreună cu sprijinul capitalelor europene pentru accelerarea procesului, oferă șansa unei „toamne a extinderii”, în care pot fi realizate schimbări fără precedent.
