Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

EXCLUSIV  PROIECT DE ȚARĂ. Borza: Luptă surdă şi absurdă. Care ar trebui să fie ADEVĂRATUL proiect de țară - VIDEO

Mircea F. Cristian / 24 Martie 2018 / 14:10

Deputatul independent Remus Borza a discutat, la DC News, despre proiectul de ţară, o iniţiativă anunţată de mai mulţi politiceni, dar şi despre avantajele trecerii la euro, moneda unică.

Ce înseamnă la această oră anunţatul "Proiect de ţară" pentru viaţa politică şi pentru români, în general, ne-a explicat deputatul Borza.

"Proiectul de ţară... Aici e o dezbatere sterilă. O luptă surdă şi absurdă între principalii decidenţi ai României! În acest război fratricid au intrat şi instituţiile. Adică, în loc să vorbim de proiecte de ţară, să vorbim de nişte strategii, de nişte politici în domeniul social, în domeniul economic, în ceea ce priveşte reforma sănătăţii, a învăţământului, în ceea ce priveşte infrastructura, vorbim doar despre legile Justiției, despre cătușe, despre abuzurile și ingerințele unor instituții. Iată că toate aceste energii le risipim pe nişte lucruri fără substanţă, pe nişte chestiuni absolut sterile", a spus Remus Borza.

Discuţia, ulterior, s-a îndreptat spre proiectul de ţară al preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Proiectul de ţară al PSD şi educaţia

"Pentru un partid la guvernare, pentru un partid de dimensiunile PSD, pentru controlul pe care PSD-ul îl are asupra tuturor instituţiilor relevante ale statului român, evident că preocuparea primordială a acestui partid ar trebui să fie reforma statului, reforma administrației, reforma sistemului public de sănătate. În ultimii 20 de ani, am alocat peste 150 de miliarde de euro pentru sănătate. Nu se vede niciun progres. Niciun spital nou, spitale vechi, veritabile bombe biologice din punct de vedere nosocomial, aparatură și tehnică de investigație medicală puțină și uzată moral, cea mai mare mortalitate infantilă și cardiologică din Europa. Educaţia, la fel, alocări generoase în ultimii 20 de ani, peste 60 de miliarde de euro. Rezultatul, doar rateuri. N-am adaptat curricula și programa școlară la noile realități și la dinamica socio-economică a României. Vorba unui clasic în viață: învățământul românesc scoate foarte mulți tâmpiți cu diplomă. Dvs. aţi învăţat după manualul unic, eu am învăţat după manualul unic... toată lumea a învăţat după manualul unic şi n-am ieşt nişte idioţi! Manualul unic nu înseamnă neapărat un manual prost. (...) Editurile private, şi aici e durerea unora care au făcut zeci de milioane de euro în ultimii ani pe bugetul de stat și care au scos nişte pseudo-manuale din punct de vedere ştiinţific sau didactic, pot să vină în continuare cu 10-20 de manuale alternative pe fiecare disciplină în parte. O comisie națională, formată din personalități ale mediului universitar și academic, fără nicio ingerință politică, va selecta cel mai bun manual. Deci, iată că există competiție pe fiecare disciplină în parte, fie că vorbim de istorie, geografie, matematică sau fizică. Editura Didactică şi Pedagogică va tipări, în final, cel mai bun manual selectat într-o competiție națională între autori și edituri. Sigur, vor plânge niște profesorași și niște deontologi, care, în ultimii ani, au scos pe bandă zeci de titluri fără nicio valoare științifică, niște improvizații și platitudini, care, evident, nu au condus la o creştere a calităţii învăţământului, ci, din contră, la o degradare care se vede cu fiecare promoţie de absolvenţi", a punctat deputatul Remus Borza.

Diferenţa între vorbe şi fapte

"Revenind la proiectul de ţară, indiferent ce propune Dragnea, una e declarativ, să dea bine la presă sau la activul de partid, și alta este în realitate la modul practic şi concret. Vine şi preşedintele ţării care zice: Hai să facem o comisie care să identifice un proiect de țară. Când? În ultimul an de mandat? Când te duci şi câştigi o bătălie politică, preşedinţia unei ţări, păi în momentul ăla tu trebuie să ai și proiectul de ţară, să ai strategii pe mai multe domenii. Nu în ultimul an al mandatului. La fel, vedeţi USR-ul. Face acum un sondaj intern, să vadă care ar fi priorităţile și strategiile de dezvoltare ale României. În momentul în care intri într-o competiţie electorală trebuie să pui pe masă - cum a pus PSD-ul - programul de Guvernare, pe care acum toţi docţii și semidocţii îl critică, dar fără să-l citească. Este un material închegat, articulat, sectorial, în care se identifică problemele și se recomandă și anumite soluţii, chiar dacă unele dintre ele de o manieră heirupistă și populistă.

Dar, până la urmă, este obligația Guvernului să implementeze aceste politici. Or, Vasilica noastră ce face? Corespondenţă cu Bruxelles-ul pe o presupusă ingerință a Comisiei în justiția din România. E un deja vu: o scrisoare pierdută, ca în Caragiale! Dar, un proiect de ţară, cu atât mai mult în anul Centenarului Unirii, lipsește cu desăvârșire. În şedinţa de săptămâna aceasta, Guvernul, cu foarte multă emfază, a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea unei Comisii pentru trecerea la moneda unică, la euro", a spus Remus Borza.

Schengen-ul şi euro nu pot fi proiecte de ţară, dar reunificarea Republicii Moldova cu România poate fi

"Bun, când faci o comisie, ştim că, în stilul nostru caracteristic, o faci ca să îngropi o problemă, nu să o rezolvi. În anii '90 s-au pus fundamentele acestei decizii strategice de politică externă a României privind aderarea la spaţiul euro-atlantic, la Uniunea Europeană şi la NATO, iar în anii 2000 chiar s-a întâmplat acest lucru, am fost primiţi şi în UE şi în NATO. Schengen-ul și moneda unică nu trebuie să constituie proiect de ţară. Integrarea în Uniunea Europeană a fost proiectul de ţară asumat în anii '90 de clasa politică, iar spațiul Schengen-ul şi moneda unică sunt o consecinţă firească a acestei aderări. Odată ce am intrat la 1 ianuarie 2007, într-un interval de timp - dar nu 100 de ani - automat, ca un pas firesc, normal şi natural, trebuia să fie adoptată şi moneda unică. Dacă ne-am lua după Banca Națională ar fi la "calendele greceşti!" Un adevărat proiect de țară ar trebui să fie reunificarea Republicii Moldova cu România, că tot suntem în anul Centanarului Marii Uniri", este de părere deputatul independent.

[citeste si]

Trecerea la euro, avantaje

"Care ar fi avantajul monedei unice? Păi ar fi foarte multe! Nu vedeţi fluctuaţiile acestea pe cursul de schimb, din care toată lumea pierde, importatori, exportatori, persoane fizice sau juridice. Mai e și riscul de țară. Statul român din ce bani credeți că a majorat salarii în sectorul public, pensii, indemnizații și ajutoare sociale? Din împrumuturi. Că doar industria și economia reală nu au bubuit chiar într-atât. Azi, datoria externă a României a ajuns la 94 de miliarde de euro, plecând de la 0 în '90. Grosul acestei datorii, paradoxal, când credeţi că a fost făcut? În ultimii 10 ani! Deci, după integrare. Dobânda practicată în țările din zona euro e sub 1%, pe când la periferia Europei, adică în zona non euro, dobânzile sunt de 4-5%. Statul român plătește un randament de 4.3 la sută la titlurile de stat. Dar cel mai mare avantaj al trecerii la euro ar fi disciplinarea fiscală a statului, instituțiilor, societăților comerciale și contribuabililor persoană fizică", a încheiat acest subiect deputatul Remus Borza.

 

VIDEO

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy