Pentru mii de copii și tineri români care cresc departe de granițele țării, România riscă să rămână doar o poveste depănată de părinți sau o amintire palidă din vacanțele scurte la bunici. Însă, prin intermediul unui program guvernamental, această poveste devine an de an o realitate vie, palpabilă și plină de emoție. Programul Taberele ARC, o inițiativă de suflet a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), reprezintă o punte identitară menită să coaguleze spiritul românesc pretutindeni.
Cu o istorie bogată, aflat la a 17-a ediție, programul a înregistrat în anul 2025 participarea a peste 6.000 de copii și tineri. Pentru ediția din 2026, pregătirile sunt în plină desfășurare, iar organizatorii estimează că vor aduce acasă un număr record de peste 8.000 de participanți. Radu Cosma, director în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a vorbit, la TVR Internațional, despre impactul acestui proiect național, despre trăirile unice ale copiilor și noutățile majore ale noului sezon.
Miza principală a Taberelor ARC depășește simplul concept de recreere estivală. Proiectul este conceput ca o strategie pe termen lung de păstrare a identității culturale românești. Într-un interviu detaliat, directorul Radu Cosma a explicat esența și viziunea din spatele acestui efort guvernamental masiv:
„Prin programul de tabere ARC, România devine o experiență, nu doar o poveste pentru copiii români de peste hotare. E o experiență nemediată, directă, și în care copiii de peste tot din lume participă la un program ce se desfășoară în toate regiunile istorice. Rolul Departamentului este acela de a integra noile generații în marea masă a românității și de a coagula identitatea românească. E vorba de reconectare, iar însuși simbolul arcului e un arc de pod – leagă românii de peste hotare cu țara”.
Această conexiune cu spațiul românesc acționează ca un catalizator emoțional. Copiii nu doar că învață despre originile lor, dar le trăiesc și participă activ la viața culturală din țară.
Transformarea tinerilor participanți: De la timiditate la mândrie națională
Copiii vin din realități sociale și sisteme educaționale complet diferite, din țări precum Italia, Ucraina, Austria, Canada, Japonia sau Emiratele Arabe Unite, și poartă inițial o firească reticență. Însă distanțele se topesc rapid în fața limbii comune și a experiențelor împărtășite. Radu Cosma descrie acest fenomen ca fiind o transformare cu efecte pe viață:
„În anul 2025, aș putea spune că peste 6.000 de copii și tineri ne-au transmis un mesaj foarte puternic: legătura cu țara este vie și dorința de a cunoaște cu adevărat cum e țara din care provin bunicilor, părinților, sau țara în care n-au încăput, dacă vorbim de cei din comunitățile istorice, este una fundamentală. Pentru Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, e o miză care transcende fiecare ediție în parte, o miză care ne face să credem că lucrul pe care îl ducem la bun sfârșit are impact pe toată durata vieții acestor copii”.
Directorul DRP a subliniat cum faza inițială de acomodare se transformă rapid într-un sentiment puternic de apartenență: „Copiii vin și, la început, s-ar părea că sunt așa puțin mai timizi sau sunt foarte dornici să cunoască, dar în timp vedem că ei devin români mândri. Un copil care are parte de o experiență directă cu tradițiile noastre, cu istoria, cu locurile, cunoaște alți români de peste hotare, vede că suntem un popor ce vorbește aceeași limbă, indiferent că trăim în Statele Unite, în Italia, în Ucraina sau Republica Moldova sau în Japonia, descoperă că lumea e mai mare decât și-o imagina”.
Activități interactive în inima țării: Dansuri tradiționale și „atelierul de făcut papanași” de la Caraiman
Secretul succesului acestui program rezidă în abordarea non-formală a învățării. Copiii nu sunt așezați în bănci cu manuale în față. Ei sunt invitați să exploreze cultura prin joc, artă și gastronomie. Învățarea ludică deschide inimi și creează amintiri de neșters.
„Încercăm să punem la dispoziție participanților un lot de tabere situate în toată țara. Pe lângă programul de tabere – pentru că nu trebuie să uităm că tabăra înseamnă în primul rând recreere și învățare într-un mod ludic, într-un mod frumos – nu vorbim aici despre școală, despre catalog, vorbim despre un fel de a fi al copiilor, iar copiii ne învață și pe noi cum să mergem mai departe. Pe lângă recreere, avem parte de ateliere de datini, obiceiuri, meșteșuguri, cântece, dansuri, plus excursii care îi conectează cu țara”, explică Cosma.
Întrebat despre activitățile care au generat cel mai mare entuziasm în ediția din 2025, Radu Cosma a adus în discuție importanța experimentării tradițiilor:
„Cred că cele mai importante activități sunt cele interactive, atunci când tradiția este experimentată, devine apropiată, devine proprie participanților. Este una de suflet și pleacă cu cunoștințe noi. Fiind atât de mulți copii, nu cred că poate fi identificată o singură activitate care a generat cea mai mare mișcare, dar cred că anul trecut, spre exemplu, la Caraiman, la Mănăstirea Caraiman, am avut o tabără foarte frumoasă. Atelierul de făcut papanași i-a atras pe toți copiii, pentru că e felul în care s-a desfășurat: și-au pregătit aluatul, au participat la gătirea papanașilor. Mulți nu știau ce înseamnă papanași și atunci când mănânci ceva făcut de tine e ceva senzațional”.
Această abordare creativă a surprins chiar și echipa de organizare.
„Noi ne-am fi gândit poate, ca maturi, că un atelier de limba română sau de pictură ar avea un impact foarte mare. La Caraiman, la Mănăstire, au avut o idee foarte bună. Am observat de-a lungul timpului că atelierele de dansuri au prins foarte mult și am încercat pentru copiii care vin din Basarabia sau Bucovina să le punem la dispoziție dansuri care nu sunt specifice neapărat zonei lor, pentru a pleca acasă cu o suită de dansuri pe care nu le cunoșteau. Trebuie să remarc faptul că sunt foarte buni dansatori, pentru că au ansambluri, și-au păstrat tradiția cântecului și jocului popular și o fac la un nivel foarte, foarte mare”, mai povestește directorul DRP.
Radu Cosma: „Ne dorim să facem în acest mod România mai dorită, să fie iubită”
De-a lungul celor 17 ediții, programul ARC și-a dovedit eficiența ca un veritabil instrument de formare a viitorilor lideri ai diasporei românești. Generațiile timpurii de copii care au trecut prin aceste tabere s-au întors în țările lor de adopție cu o flacără identitară puternică.
„Nu vorbim despre un proiect ce privește trecutul, ci viitorul; vorbim despre formarea acestor copii și tineri. Am văzut de-a lungul timpului cum sunt conectați cu țara. Avem participanți în primele serii ale programului de tabere ARC care în timp au devenit și ei lideri de asociații, formatori de opinie, vectori în comunitate și care s-au implicat în viața comunităților. Asta ne dorim să se întâmple: să avem români angajați, cetățeni angajați în viața cetății, oriunde s-ar afla ei”, spune Radu Cosma.
De asemenea, impactul peisajelor naturale românești lasă urme în sufletele tinerilor din comunitățile istorice care nu au un relief similar în zonele lor natale. Radu Cosma evocă momente emoționante trăite alături de acești tineri:
„Dacă vorbim despre români din comunitățile istorice, din Basarabia de Sud, Republica Moldova sau Bucovina, acolo n-au munți, iar când văd munții noștri, când ajung în Carpați, spun: 'Ce frumoasă e România!' Ăsta e un impact pe care l-am observat la foarte mulți participanți. Avem excursii în zona Moldovei, la Botoșani sau Oglinzi, merg la mănăstiri, la Mănăstirea Putna. Mănăstirea Putna este un simbol pentru istoria noastră și are un impact foarte mare asupra copiilor. Avem semnale că participanți din edițiile anterioare s-au întors la Mănăstirea Putna, și nu numai, vorbim aici de Cetatea Neamțului și multe alte obiective”.
Pentru a menține viu interesul și a asigura o continuă propagare a mesajului, organizatorii evită repetitivitatea.
„Noi încercăm să diversificăm oferta de tabere, astfel încât să nu organizăm în aceleași locuri an de an aceleași tabere cu aceiași copii. Nu intenționăm să vină aceiași copii, ci să vină alți copii, să aibă parte de alte experiențe, iar informația să circule și să facem în acest mod România mai dorită, dezirabilă, să fie iubită. Despre asta este vorba, e un proiect de suflet”, susține Radu Cosma.
VEZI ȘI: Radu Cosma (DRP): "Milioane de copii din Diaspora au nevoie de educație în limba română"
Dezintoxicarea digitală și construirea unor punți de prietenie globale
Taberele ARC reușesc o performanță rară: reconectarea umană prin deconectare digitală controlată. Deși tinerii folosesc tehnologia pentru a menține legătura ulterior, momentele petrecute în zonele montane fără semnal devin niște lecții de viață.
„Avem avantajul că trăim într-o epocă digitalizată și avem răspunsuri din partea copiilor care participă la tabere în fiecare an, ne transmit gânduri, postează pe rețele sociale, fac legătura între ei, fac imediat schimb de numere de telefoane, de contacte și încep să comunice încă din tabără. Avem tabere și la munte unde nu avem semnal la telefoane, iar noi le spunem tabere de dezintoxicare digitală. Acolo am văzut că sunt mult mai directe contactele și mai rapide, pentru că atunci când ai telefonul s-ar putea să nu mai fii atent la ce se întâmplă în jurul tău. Așadar, copiii comunică foarte mult prin telefon după ce se termină taberele, ne trimit scrisori, clipuri, sunt foarte, foarte atașați”, povestește Radu Cosma.
Această legătură se menține tocmai pentru că tinerii simt că statul român îi prețuiește și îi recunoaște ca parte integrantă a națiunii: „Acești copii participă la un program al Guvernului României, se simt valorizați, nu sunt români uitați. Ca atare, pleacă cu ceva acasă. Le facem cadouri: cărți, ghiozdane cu diverse echipamente, cadouri care au conținut identitar. Sunt foarte, foarte mândri că au participat la un astfel de program și, repet, se vede calitatea activităților noastre prin faptul că e o foarte mare cerere de venire în tabără, de participare la taberele ARC an de an, iar numărul crește”.
Noutățile ediției 2026: Decontarea transportului pentru diaspora și noi locații spectaculoase
Ediția din 2026 vine cu măsuri fără precedent pentru a facilita accesul copiilor din diaspora occidentală, zonă unde se înregistra o participare mai scăzută comparativ cu comunitățile istorice din cauza costurilor de deplasare.
Radu Cosma a explicat noul mecanism financiar de sprijin: „Anul acesta încercăm să aducem mai mulți copii față de anul trecut și am făcut asta printr-un exercițiu pe care nu l-am mai făcut până acum, un instrument: este vorba despre decontarea cheltuielilor pentru copiii care vin din diaspora. Până anul acesta, copiii care veneau din diaspora își plăteau transportul, iar pentru copiii care veneau din comunitățile istorice, departamentul asigura transportul de acasă până în tabără. Am observat de-a lungul timpului că numărul copiilor din diaspora este mult mai mic față de cei care vin din Republica Moldova sau Ucraina. Ca atare, încercăm să aducem mai mulți copii din diaspora și facem acest lucru prin încurajarea părinților și decontarea unei sume de 600 de lei de copil, care să fie justificată, evident, prin bilete de avion, de autobuz sau de tren”.
Această măsură este necesară în contextul dinamicii demografice din diaspora europeană: „Ne dorim acest lucru pentru că sunt foarte mulți copii în Europa, în diaspora, care n-au avut contact cu țara. Poate au fost la bunici, sau poate au fost o dată la câțiva ani acasă, sau poate țara le-a fost doar povestită de părinți. Observăm o foarte mare deznaționalizare în rândul românilor de peste hotare, în special din diaspora, pentru că atunci când intră în sistemul educațional încep să vorbească limba statului de reședință și își pierd rădăcinile”.
Pe lângă facilitățile de transport, DRP propune o expansiune geografică a locațiilor din țară în 2026 ca să acopere toate regiunile istorice în opt locații deosebite. În premieră, copiii vor putea descoperi frumusețile din inima Transilvaniei: „O să avem tabere în ținutul lui Creangă, la poalele cetății Neamțului, la Botoșani, iar în premieră vom avea o tabără în județul Harghita, lângă Izvorul Mureșului, la Bălan, pentru că e o zonă foarte frumoasă de unde izvoresc Oltul și Mureșul, la poalele Hășmașului. Ne dorim exact să arătăm cum suntem o țară în care avem o diversitate culturală, în care există conviețuire și Europa ne unește pe toți”.
Pentru a asigura un loc în aceste locații minunate (cum ar fi Bușteni, la poalele Caraimanului), directorul Radu Cosma îi sfătuiește pe părinți să acționeze rapid odată cu lansarea înscrierilor: „Ne așteptăm să fie anul acesta peste 8.000 de copii. Vom lansa platforma online de înscriere a participanților și, evident, atunci vom cunoaște câți se vor înscrie. Rugămintea noastră este să fie foarte proactivi, să se înscrie cât mai repede, pentru că primul venit, primul servit – asta este linia de acțiune. Deja copiii și părinții vorbesc între ei și spun: 'Vreau să merg neapărat la Mănăstirea Caraiman'. Le place foarte mult la Bușteni, e o zonă foarte frumoasă la poalele muntelui Caraiman, de Crucea Eroilor”.
O luptă acerbă împotriva deznaționalizării
Pe lângă activitățile tradiționale (ateliere de pictură, dansuri, cântece, teatru și excursii), programul din acest an aduce parteneri instituționali de prestigiu și o componentă social-psihologică deosebit de importantă. Colaborarea cu structurile statului român aduce un plus de siguranță și educație civică, în timp ce noul parteneriat cu Asociația „Salvați Copiii” oferă un sprijin emoțional valoros.
„Anul acesta vom avea activități interactive... În plus față de acestea, sunt excursiile, plus prezentări pe care le fac partenerii noștri de la Ministerul Afacerilor Interne: vin echipe de pompieri, jandarmi montani, specialiști în prevenție din partea Poliției Române. Anul acesta vom colabora și cu Asociația Salvați Copiii, care are parteneriate extinse cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Vor fi prezenți și ei în tabere, pentru că au un mesaj foarte bun și foarte aplicat, au experiență în ceea ce privește lucrul cu copiii și cu părinții”, explică Radu Cosma.
Această colaborare vizează o problemă sensibilă a societății românești contemporane: copiii rămași acasă sau cei afectați de migrația parentală. Radu Cosma explică utilitatea deosebită a specialiștilor în acest context: „Vorbim aici despre o problemă foarte importantă de care se lovesc mulți copii din România care au părinții plecați peste hotare. Dacă copiii care vor fi în taberele ARC în acest an vor povesti în familii că au avut întâlniri cu psihologi din partea asociației Salvați Copiii, cred că e un punct câștigat. Credem că informațiile bune e bine să circule cât mai mult, iar copiii să plece acasă cu o experiență frumoasă, să plece cu o parte din România acasă la ei. Își vor da seama, vor metaboliza ceea ce au văzut pe parcurs. Chiar dacă aparent unii par neinteresați, am observat că de-a lungul timpului aceștia sunt români câștigați”.
Mesajul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni: „Purtați România în suflet!”
La finalul dialogului, directorul Radu Cosma a transmis un îndemn cald, plin de forță, adresat tuturor tinerilor de origine română care trăiesc în comunitățile din afara granițelor țării:
„Mesajul pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni dorește anul acesta să îl transmită tinerilor care sunt interesați de Taberele ARC este să fie mândri că sunt români, oriunde s-ar afla, și să poarte România în suflet, pentru că asta ne definește. E vorba despre tradiții, despre rădăcini, dar și despre viitor, pentru că participând la acest program de tabere au parte de o cunoaștere directă, nemediată, de o experiență care îi schimbă pe viață. Și credem în asta!”
