Comunitatea românească din Belgia a devenit, în ultimele decenii, un exemplu de integrare și implicare în societatea gazdă.
Carmen Solomie, președinte RomBel, și Daria Ana Pîrvu, expert senior în mobilitate europeană și parteneriate strategice pentru diaspora în cadrul RomBel, au fost invitate la emisiunea realizată în cadrul proiectului „Românii care schimbă comunități”, o campanie media dedicată promovării implicării civice a românilor din diaspora și consolidării legăturilor dintre comunitățile românești din afara granițelor și societatea din România, unde au vorbit despre evoluția comunității românești din Belgia, motivele care au determinat românii să se stabilească acolo și provocările întâmpinate la început.
Cele două invitate au explicat că diaspora românească a devenit tot mai numeroasă, mai vizibilă și mai implicată în viața economică și socială a Belgiei și contribuie semnificativ prin antreprenoriat și ocuparea unor poziții importante.
„Au trecut, așadar, din câte știu, peste 20 de ani de când ați plecat în Belgia. Cum era comunitatea românească atunci și cum ați descrie-o în acest moment?”, a întrebat Bogdan Bolojan.
„Pentru mine, cuvântul potrivit cred că ar fi „dinamică”, pentru că la început numărul românilor aflați în Belgia a fost mult mai mic decât cel al românilor de astăzi și, în principal, românii au venit așa, de-a lungul anilor, fie direct din România (așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu mine și familia mea), fie din alte țări, cum este cazul românilor care au venit după criza economică din Spania și din Italia, foarte mulți au ajuns în Belgia.
Dacă la început unii români au venit și în baza unor criterii politice, fugind de vechiul regim, astăzi cred că cel mai mult românii sunt atrași de condițiile economice, dar și de sistemul de învățământ, de educația pe care pot să o ofere copiilor și de viitorul pe care pot să-l ofere acestora”, a spus Carmen Solomie.
„Suntem din ce în ce mai vizibili”
„Cum vedeți astăzi comunitatea românească? Cum este ea schimbată față de atunci când ați ajuns pentru prima oară în Belgia?”, a întrebat Bogdan Bolojan.
„Îmi pare foarte bine să vă spun că noi, comunitatea românilor din Belgia, am evoluat fantastic. Suntem din ce în ce mai vizibili, aceasta fiind și una dintre observațiile primite din partea partenerilor noștri europeni și din partea administrațiilor locale.
Dacă diaspora românească era relativ discretă și oarecum la locul ei, un pic întoarsă înspre nevoile de bază, de loc de muncă, să nu deranjeze, am fost foarte bucuroși să remarcăm că în ultimii patru ani, administrațiile, chiar și viața politică, se interesează tot mai mult de românii din Belgia, pentru că am devenit o comunitate care contribuie efectiv la dezvoltarea antreprenoriatului și are un aport foarte mare economic, ca să nu vorbim despre toți funcționarii din instituțiile europene deschise și românilor.
Deci, da, eu spun că suntem o comunitate reprezentativă, frumoasă, implicată în viața civică și socială a Belgiei și cu un viitor foarte bun”, a spus Daria Pârvu.
„Creăm plus valoare, creăm locuri de muncă și suportăm activitatea economică a țării”
Daria Ana Pîrvu a explicat că una dintre principalele dificultăți întâmpinate de românii ajunși în Belgia înainte de aderarea României la Uniunea Europeană a fost accesul limitat la piața muncii.
Potrivit acesteia, restricțiile impuse de statul belgian i-au determinat pe mulți români să devină antreprenori și să contribuie la dezvoltarea economiei belgiene și la crearea de locuri de muncă.
„Bănuiesc că au fost și anumite dificultăți în momentul în care ați ajuns în Belgia pentru prima oară. România nu era o țară membră a Uniunii Europene, poate și alte aspecte la care eu nu mă gândesc acum. Ce dificultăți ați întâmpinat atunci când ați pășit pe tărâm belgian prima oară?”, a întrebat Bogdan Bolojan.
„Cred că fiecare răspuns este foarte subiectiv. Depinde cui adresați întrebarea, care sunt experiențele anterioare ale românului ajuns și în ce condiții acesta a ajuns. Pentru că este o diferență foarte mare între primele valuri de oameni care au ajuns înainte de 1989 și au creat totuși o comunitate pregătită, care făceau parte și se adunau într-o anumită elită culturală. Apoi vorbim despre o largă majoritate de cetățeni care au ajuns din diferite motive economice și prima dificultate a fost faptul că noi nu aveam dreptul la permis de muncă.
Antreprenorul belgian sau angajatorul belgian trebuia să demonstreze că nu găsește în toată Belgia un alt angajat care să ofere serviciile pe care poate românul să le ofere. Dar, vedeți, este cu două tăișuri, pentru că asta ne-a obligat pe noi să devenim antreprenori, să ne creăm propriile noastre servicii, să avem propriii noștri angajați și lucrul acesta a contribuit la faptul că am ajuns la prima comunitate europeană de antreprenori din Belgia.
Deci creăm plus valoare, creăm locuri de muncă și suportăm activitatea economică a țării, bineînțeles și cu repercusiuni asupra sistemului de taxe și tot ce înseamnă taxe referitoare la plata pensiilor”, a spus Daria Pârvu.
Video:
