Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a analizat cazul dronei care a explodat aproape de granița României, pe teritoriu bulgar, la doar un kilometru de o stație de comprimare a gazoductului Trans-Balkan.
O dronă a explodat, sâmbătă dimineața, pe teritoriul Bulgariei, în imediata proximitate a fostului punct de trecere a frontierei Kardam, la granița cu România. Potrivit premierului bulgar Rumen Radev, drona a intrat în spaţiul aerian al Bulgariei dinspre România şi a explodat la aproape 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei, aproape de o staţie de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan.
După declarațiile acestuia, Ministerul Apărării Naționale (MApN) al României a venit cu o reacție precizând că sistemele de supraveghere radar nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis că este în contact cu omologii bulgari şi cu MApN pe tema dronei prăbuşite pe teritoriul Bulgariei.
"Aşteptăm rezultatele anchetei autorităţilor bulgare. România este pregătită să ofere asistenţa necesară în materie", a adăugat MAE.
În acest context, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a analizat incidentul din Bulgaria, afirmând că este greu de explicat de ce acea dronă nu a fost detectată. "Este greu să-mi explic, nu-și explică nici premierul Bulgariei", a spus Bălăceanu, explicând apoi ce traseu ar fi putut avea drona respectivă, dacă afirmația premierului bulgar potrivit căreia obiectul a venit din România este adevărată.
Virgil Bălăceanu: E greu de explicat cum drona a reușit să ajungă tocmai în Bulgaria survorând spațiul aerian al României
"Este greu să-mi explic. Nu-și explică nici premierul Bulgariei, care este general de aviație și piloții lucrează și cu radarele și cu sistemele de apărare antiaeriană. De fapt, generalul Radev ne spune că după incidentele cu dronele din România, a luat măsuri de întărire a supravegherii la graniță. Nu cred că drona avea drept obiectiv să lovească vreun punct din România sau din Bulgaria. Sigur că acum putem să speculăm din punctul acesta de vedere.
Ceea ce ne spune generalul Radev este că au imagini cu drona. Probabil cineva a fotografiat. De regulă, Shahed 136 este foarte ușor identificabil prin fotografii, pentru că ne-am obișnuit cu Shahed 136 Geran 2. Lucrul foarte curios și greu de explicat acum este - dacă asistăm la un Shahed 136 și asta ne vor spune tot bulgarii - cum de a reușit să ajungă tocmai în Bulgaria survorând spațiul aerian al României, fie pe o traiectorie deasupra Drobrogei, fie pe o traiectorie deasupra apelor teritoriale și după aceea, ușor o manevră.
Dacă nu, lucrurile pot să fie de o altă natură, pentru că vor duce și la teorii conspiraționiste dintr-o asemenea perspectivă. Cel puțin opoziția pro-europeană din Bulgaria a început să comenteze incidentul ca fiind o extindere a creării unor situații de instabilitate și de insecuritate a Kremlinului până în Bulgaria. Sigur că acest lucru ar avea o mare curiozitate, din moment ce Radev, care este într-un fel sau altul prieten al lui Putin, a decis să nu mai sprijine războiul din Ucraina. Important este să așteptăm date cu privire la tipul acesta de dronă", a declarat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu la Antena 3 CNN.
Incidente de securitate tot mai grave
Incidentul din Bulgaria vine după ce pe 24 iulie 2026, o dronă de tip Shahed/Geran-2 a intrat în spațiul aerian românesc și a parcurs aproximativ 200 km prin România, înainte ca un F-16 românesc să o doboare în județul Buzău, la doar circa 80-90 km de București. A fost prima dronă doborâtă în România, au mai urmat două.
Pe 30 iulie, în Polonia, o rachetă de crozieră rusească a ajuns aproximativ 100 km în interiorul teritoriului polonez și a provocat un crater de circa 10 metri. Pe 5 august, o dronă cu explozibili a fost descoperită pe aeroportul din Leipzig, Germania.
Sunt doar câteva dintre incidentele grave produse în ultima vreme. Au fost mai multe. Din fericire, până acum, fără pagube majore sau morți. Vestea proastă: cel mai probabil vom continua să avem astfel de incidente, potrivit generalului în rezervă Virgil Bălăceanu.
Virgil Bălăceanu: Provocările pot să fie și mai ample
"Provocările pot să fie și mai ample. La ora actuală se discută foarte mult de testarea NATO în flancul de nord-est, uitându-se că incidentele cele mai grave, care presupun explozii - iată și cazul din Bulgaria - sunt în flancul de sud-est.
Sigur că aceste incidente sunt majore, mai ales în cazul în care ar produce victime umane. Hazardul sau dincolo de hazard, Dumnezeu ne-a ajutat., nu am avut victime umane la Galați. Însă aș lua în discuție doar un tip de de atac hibrid sau de acțiune, care poate să fie sub steag fals. Dacă într-o zi una din drone, fie maritimă, fie aeriană, o să lovească platforma Alfa care a fost deja instalată în exploatare Neptun Deep, ținând seama că este într-o zonă economică exclusivă, care nu intră sub incidența NATO?
Iată de ce, mai degrabă mă aștept la o amplificare a acțiunilor de tip hibrid, o parte dintre ele sub steag fals. Altele sunt determinate de acțiunile de apărare ale Ucrainei. Vorbesc de dronele în derivă. Ministerul Apărării nu ne-a spus decât despre prima dronă, dacă este Shahed 136, să vedem celelalte două drone, mai greu. Nu știu dacă s-au găsit restul în Delta Dunării și în apele teritoriale. Însă nu putem să mergem pe varianta că aceste incidente nu vor mai veni. Ele pot să aibă consecințe negative, fie că vorbim despre drone în derivă - adică mă refer la dronele care sunt deviate prin foc sau electronic de către ucrainieni - sau de acțiuni planificate ale rușilor, tocmai pe fondul acestor incidente. Mai degrabă Rusia va amplifica acțiunile hibride decât o acțiune clasică, un atac convențional", a mai spus Bălăceanu.
