În timp ce autoritățile intensifică lupta împotriva drogurilor, organizațiile din domeniul sănătății publice avertizează că persoanele dependente și consumatorii aflați în situații de risc nu trebuie împinși în afara sistemului medical. Teama de anchete poate determina unele persoane să evite spitalele chiar și în situații critice, cum sunt supradozele.
Consumul de droguri a devenit o problemă tot mai vizibilă în România, mai ales în rândul tinerilor, iar autoritățile și organizațiile din domeniul sănătății atrag atenția asupra riscurilor asociate acestui fenomen.
Conform datelor Agenției Naționale Antidrog, consumul de substanțe ilicite rămâne o provocare atât pentru sistemul medical, cât și pentru instituțiile de prevenire și combatere a traficului de droguri.
Situația se complică și mai mult în momentul în care autoritățile încep să solicite informații referitoare la pacienții care ajung la spital cu simptome asociate consumului de droguri sau substanțe psihoactive. Așadar, în loc să fie protejați și tratați ca persoane vulnerabile, consumatorii de droguri ajung să fie tratați ca infractori.
În cazul consumului de droguri, persoanele nu știu întotdeauna ce substanțe cumpără sau ce concentrație au acestea, iar unele dintre ele ajung la spital în stare gravă.
În astfel de situații, cel mai important este ca victima să primească rapid ajutor medical. Însă, dacă oamenii se tem că prezentarea la spital înseamnă automat implicarea poliției și o posibilă anchetă, există riscul ca aceștia să evite să ceară ajutor, ceea ce duce la agravarea situației acestora și chiar la decese.
De aici se poate ajunge și la o problemă legată de confidențialitatea datelor medicale. Dacă poliția solicită informații despre pacienții care au suferit supradoze, apare întrebarea: Unde se oprește această practică? Astăzi sunt pacienții care consumă droguri, mâine ar putea fi alte probleme medicale. Datele medicale trebuie protejate, iar relația dintre pacient și medic trebuie să se bazeze pe încredere.
Autoritățile ar trebui să se concentreze pe combaterea traficanților și a rețelelor care introduc drogurile pe piață, nu pe consumatorii care ajung victime ale acestui fenomen. În schimb, prin identificarea consumatorilor cu ajutorul spitalelor și investigarea lor, ca pe vremea comunismului, poliția nu face decât să îndepărteze consumatorii de spitale și să agraveze problema.
În astfel de situații, consumatorii sunt tratați mai degrabă ca infractori și nu ca persoane care au nevoie de intervenție medicală rapidă și sprijin.
Spitalele trebuie să rămână spații sigure, unde pacienții pot primi tratament fără teama de anchete
ARAS critică solicitarea Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj către Spitalul Județean privind informarea despre pacienții care ajung la UPU cu simptome asociate consumului de droguri sau substanțe psihoactive.
Organizația avertizează că un astfel de demers poate crea teamă în rândul consumatorilor, care ar putea evita sau amâna mersul la spital în cazul unei supradoze, ceea ce le pune viața în pericol.
ARAS a transmis că spitalele trebuie să rămână spații sigure, bazate pe încredere între pacient și personalul medical, și cere autorităților să se asigure că accesul la serviciile medicale nu este descurajat.
"Referitor la adresa transmisă de Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj către Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, prin care se solicită informarea cu privire la prezentarea la UPU a persoanelor cu simptomatologie asociată consumului de droguri sau altor substanțe psihoactive, ARAS alături de semnatarii de mai jos își exprimă îngrijorarea față de acest demers și atrage atenția că, dincolo de cadrul legal în care a fost formulată această solicitare, există o problemă de sănătate publică ce nu poate fi ignorată.
În cazul unei supradoze, fiecare minut contează. Dacă oamenii ajung să creadă că prezentarea la spital atrage automat atenția organelor de cercetare penală, există riscul ca unii să amâne solicitarea ajutorului medical. În cazul unei supradoze, această întârziere poate însemna diferența dintre viață și moarte.
De peste 30 de ani, ARAS lucrează direct cu persoane consumatoare de droguri și cu comunități vulnerabile. Știm din experiența de teren că teama de consecințe legale este unul dintre motivele pentru care multe persoane evită serviciile medicale sau le accesează prea târziu. Din acest motiv, orice măsură care amplifică această teamă trebuie evaluată din perspectiva impactului asupra sănătății publice.
Spitalul trebuie să rămână, înainte de toate, un spațiu al îngrijirii medicale și al încrederii dintre pacient și personalul medical. Medicii și personalul medical trebuie să poată acorda îngrijiri într-un climat de încredere, iar pacienții trebuie să știe că, atunci când viața lor este în pericol, primul lucru pe care trebuie să îl facă este să ceară ajutor, nu să se întrebe dacă acest gest îi poate transforma într-un
subiect de interes pentru autorități.
Solicităm autorităților responsabile să ia măsurile ce se impun și să se asigure că accesul la serviciile medicale nu va fi descurajat prin astfel de practici.
Într-o urgență medicală, oamenii trebuie să aleagă spitalul fără teamă", a transmis ARAS - Asociaţia Română Anti-SIDA.
