Schimbările climatice obligă agricultura să-și schimbe metodele tradiționale de lucru, iar protejarea solului devine tot mai importantă. Prof. univ. dr. Ana Vîrsta a explicat de ce agricultura trebuie să se adapteze și cum metode precum lucrările minime ale solului, acoperirea terenului și perdelele forestiere pot contribui la păstrarea umidității și protejarea culturilor.
Prof. univ. dr. Ana Vîrsta, prezentă la evenimentul DCNews ”Schimbările climatice și impactul în economie”, a vorbit despre ce se întâmplă în agricultură, noile tendințe și măsurile benefice pentru sol, în contextul schimbărilor climatice.
”Trăim momente istorice. Trebuie să ne adaptăm”
”Noi nu ne putem lupta cu natura, nici nu o putem pune în ecuație, iar, dacă reușim să o punem, nu putem rezolva acea ecuație” spune prof. Vîrsta. Aceasta punctează că ”noi trăim momente istorice”: ”Aceste schimbări climatice care se produc cu o viteză foarte mare ne dau nouă șansa de a trăi acest eveniment. Nu putem să combatem, nici să prevenim. Trebuie doar să ne adaptăm pentru a atenua aceste efecte. Să stăm la umbră să nu ne mai fie atât de cald la soare”.
Terenul arat, discuit, semănat, mai eficient decât cel scarificat?
Vorbind despre agricultură, în acest context, prof. univ. dr. Ana Vîrsta a subliniat: ”Agricultura este foarte importantă pentru că de acolo avem mâncarea, fără de care nu putem trăi. La noi există politici agricole care se aplică, dar trebuie lucrat la mentalitatea celor care aplică metodele de cultivare, de recoltare, de prelucrare a produselor agricole. Obișnuit este ca terenul să fie arat, apoi discuit, apoi semănat, aplicat ierbicid, să fie curat, să nu aibă buruieni.
Gândirea din SUA și Vestul Europei s-a dovedit mai benefică
De mult, în Statele Unite și-n țările din Vestul Europei, nu se mai aplică această tehnică, ci o prelucrare minimă a solului, o scarificare- respectiv un instrument care intră în sol și lasă o urmă fină, pentru a nu perturba structura solului care conține microorganisme benefice plantelor de cultură. Nu se luptă cu toate buruienile. Se aplică o ierbicidare ușoară în prima fază pentru a reuși plantele să se dezvolte, apoi sunt lăsate buruienile. Acoperirea stratului de sol cu buruieni, cu mulgi, cu frunze uscate, cu paie, cu orice, are un efect benefic atât asupra terenului, cât și asupra plantei, adică nu mai crește temperatura. Pământul nu mai este ars de soare, este păstrată umiditatea în sol și este dovedit că așa se întâmplă. Este o procedură care se aplică în unele gospodării individuale și în fermele mici”.
Aceasta a dat exemplul unui student care lucra la o fermă din Călărași: ”Dacă la început fermierii vecini râdeau că avea câmpul umplut de buruieni, producția a fost mai mare decât a celor care aveau pământul curat”.
”O altă soluție care se aplică deja în România este construcția perdelelor forestiere. Acestea creează un microclimat pe parcelele pe care se aplică, reduc viteza vântului, deci eroziunea solului, favorizează menținerea umidității în aer, datorită copacilor, arbuștilor și consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen, la fel ca și culturile agricole” a adăugat prof. univ. dr. Vîrsta.
Aceasta a mai vorbit și despre metodele de irigare din România, aspersiunea fiind preferată, deși consumă multă apă și multă energie. Alte metode mai eficiente sunt microaspersiunea, irigația prin picurare sau irigația subterană, cu randamente mai bune.
