Un cutremur cu magnitudinea de 2,8 a fost înregistrat în noaptea de vineri spre sâmbătă în zona seismică Vrancea-Buzău. Seismul vine după alte cinci cutremure produse în România de la începutul lunii august.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, în România, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter, în zona seismică Vrancea - Buzău, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul s-a produs la adâncimea de 136,7 km, la ora 02:47.
"În ziua de 08 August 2026 la ora 02:47:38 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.8, la adâncimea de 136.7km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 52km S de Focsani, 54km S de Buzau, 65km SE de Sfantu-Gheorghe, 72km E de Brasov, 81km NE de Ploiesti", notează INCDFP.
România a avut o activitate seismică puternică în ziua de vineri
În zona BANAT, TIMIS, a avut loc un seism cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 11.0km, la ora 21:55:58 (ora locală a României). Cutremurul a fost resimțit în apropierea următoarelor oraşe: 16km SE de Timisoara, 56km S de Resita, 61km S de Arad, 79km E de Zrenjanin.
Apoi, tot în ziua de vineri, 07 August 2026, la ora 22:28:42 (ora locală a României) s-a produs un alt cutremur în BANAT, TIMIS. A fost un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.8. Adâncimea a fost de 8.0km. Seismul a fost resimțit în apropierea următoarelor oraşe: 17km SE de Timisoara, 54km S de Resita, 62km S de Arad, 80km E de Zrenjanin.
Tot vineri, dar după-amiază, un cutremur slab, cu magnitudinea 3,2 pe Richter, s-a produs la ora 14:23, în judeţul Buzău.
Seismul a avut loc la adâncimea de 114,7 km, în apropierea următoarelor oraşe: 48 km nord de Ploieşti, 53 km sud de Buzău, 57 km sud-est de Braşov, 66 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 77 km nord-est de Târgovişte şi 84 km sud de Focşani.
De la începutul lunii august, în România au avut loc şase cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,4 şi 3,4 pe Richter.
Cel mai important seism din acest an, cu magnitudinea 4,5, s-a produs în data de 26 februarie, în judeţul Vrancea.
Cercetătorul Dragoș Toma-Dănilă: „Un cutremur de suprafață cu magnitudine 6,0 - 6,5 poate fi devastator în Vrancea”. Ce zonă ar putea afecta
Cercetătorul Dragoș Toma-Dănilă a explicat cât de mult poate influența adâncimea unui cutremur.
„Între cutremurele de suprafață (până în 20 km adâncime de regulă) și cele de adâncime intermediară din zona Vrancea (la 90 - 150 km adâncime) este o diferență majoră, în ce privește zona potențial afectată. Un cutremur mai mare de 7,0 din zona Vrancea poate afecta puternic cel puțin jumătate din teritoriul României, pe când unul de suprafață cu magnitudine 6,0 - 6,5 poate fi devastator, dar într-o zonă mult mai restrânsă: de până la 50 - 100 km distanță epicentrală, de regulă”, a explicat Dr. Dragoș Toma-Dănilă.
„Au mai fost recent „surprize crustale” (pentru publicul larg). În 2013 lângă Galați, în 2019 lângă Zalău, în 2020 lângă Sinaia sau lângă Tecuci. Și vor mai fi. Până una alta, vă invit să vă uitați peste harta cutremurelor din România, din 984 până în prezent, conform Catalogului ROMPLUS al INCDFP, pentru a ști mai bine la ce să vă așteptați”, a mai spus expertul. Găsiți aici catalogul!
Dragoș Toma-Dănilă are un deceniu de experiență în domeniul hazardului, expunerii, vulnerabilității și riscului seismic, reflectați prin subiectul majorității lucrărilor publicate precum și prin participarea sa în cadrul mai multor proiecte naționale și internaționale importante, precum TURNKEY, REDACt, SERA, RO-RISK, BIGSEES și DACEA. El a contribuit și este în prezent administratorul Sistemului de Estimare Rapidă a Pagubelor din România (Seisdaro) al INFP, capabil de a genera în 8-10 minute după producerea unui cutremur moderat/major în România hărți la nivel de oraș/comună (și mai detaliate pentru București) ale numărului estimat de clădiri și oameni afectați. De asemenea, este unul din puținii cercetători din România care au analizat riscul sistemic al rețelelor de transport afectate de hazarde naturale; în această direcție este principalul dezvoltator al metodologiei și toolboxului pentru ArcGis Network-risk.
Este implicat activ și pe partea educațională, fiind unul din creatorii Expoziției Mobile despre Cutremure (MOBEE) și organizator de evenimente educaționale și de conștientizare cu privire la nivelul ridicat al riscului seismic din România, fiind și unul din mentorii Școlii de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele. Capabilitățile sale de a găsi soluții aplicative în seismologie se reflectă și prin dezvoltarea unor produse precum Catalogul de Cutremure BIGSEES și Baza de Date Geologice, Catalogul de mecanisme focale (REFMC), turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele”, aplicația de tip storymap „Cutremurele din România și efectele lor” sau Harta cutremurelor din România (ISBN 978-973-0-18054-1). Este autor principal sau co-autor la mai mult de 22 de articole din reviste cu factor de impact Web of Science (WoS) Core Collection, la 20 de articole de tip proceedings indexate în WoS, contribuind de asemenea și la 4 cărți.
De ce mai multe cutremure de intensitate medie sau mică nu ne scapă de un cutremur ca în 1977
Mai multe cutremure de intensitate medie sau mică, suficient de puternice ca să fie simțite, dar nu suficent de mari să facă victime, ne scapă de un cutremur ca în 1977? Este o întrebare care tot revine, mai ales pe fondul mișcărilor telurice.
Unii cred că, prin cutremurele de intensitate medie, se descarcă energiile acumulate, astfel încât România ar scăpa de marele cutremur devastator.
Din păcate, specialiștii nu cred în acest scenariu. Diferența de energie, la un grad pe scara Richter, este atât de mare, încât cele două grade care separă un cutremur ușor de unul puternic înseamnă, de fapt, o energie de zeci de mii de ori mai mare. Ar fi, deci, nevoie, de zeci de mii de cutremure ușoare pentru a descărca energia unui cutremur ca în 1977. Chiar dacă în intervalul dintre două cutremure mari se produc sute de mici seisme, nu este suficient ca să descarce energia degajată de un cutremur ca în 1977.
Siguranța clădirilor din București. Sectorul construcțiilor este suprareglementat
Încă de pe vremea când era primarul Capitalei, Nicușor Dan a vorbit despre „gradul de nelegalitate extrem de mare din construcții”, lăsând să se înțeleagă că o mare parte din ceea ce s-a construit după ’90 nu ar respecta normele privind siguranța clădirilor.
Încă din 2021, fostul primar se afla în conflict cu întregul sector al construcțiilor, odată cu decizia sa de a solicita suspendarea PUZ-urilor și de a opri orice investiție în Capitală.
În aceste condiții, apare întrebarea dacă acesta a făcut declarații politice, ca strategie de comunicare în războiul său cu dezvoltatorii ori pentru a abate atenția de la problema clădirilor cu bulină, care nu sunt consolidate?
Din dorința de a informa corect publicul am abordat și perspectiva experților din real-estate, constructori, ingineri structuriști și dezvoltatori, reprezentanți ai mediului universitar.
Inginerul Dragoș Marcu, directorul general al companiei Popp& Asociații, care are un portofoliu de proiecte impresionant, susține că este „o mare exagerare să spui că toți dezvoltatorii sunt la fel. Există mulți dezvoltatori foarte responsabili, dar există și dezvoltatori care forțează limitele legale.” Potrivit specialistului, sectorul construcțiilor este pe alocuri suprareglementat, iar statul are toate mecanismele de control necesare. Nu în toate situațiile însă, sunt aplicate cu coerență și consecvență.
Sunt necesare pârghii legale pentru a atrage investiții private pentru consolidarea celor mai expuse clădiri, spun dezvoltatorii
“Companiile membre BREC reprezintă investitori internaționali și locali de calibru, care au dezvoltat proiecte certificate și premiate în competiții internaționale de specialitate. Mare parte din clădirile vechi, cu risc seismic, se află în zona centrală a Bucureștiului. Pe lângă problema reglementării și a transparenței urbanismului ridicată de noi în nenumărate rânduri, considerăm că autoritățile locale ar trebui sa se preocupe de conturarea și definitivarea unui cadru legal pentru încurajarea atragerii de investiții private în consolidarea și modernizarea acestor clădiri.’”, a spus Despina Ponomarenco, fondator și președinte Bucharest Real Estate Club.
Antreprenorul Cristian Erbașu, directorul general al grupului Erbașu specializat în construcții și un foarte bun cunoscător al pieței de real-estate, face diferența clară între construcțiile noi, a căror structură este proiectată și construită să reziste la cutremure majore, și cele vechi, perimate din punct de vedere funcțional, care trebuie consolidate printr-un program urgent, coerent.
Blocurile construite în ultimii 20 ani sunt proiectate să reziste la cutremure de 8 grade pe scara Richter
“Sunt sigur că lucrurile nu sunt atât de grave ca în Turcia, unde majoritatea blocurilor au fost dezvoltate în regie proprie. Normativele noastre sunt bine puse la punct în ceea ce privește seismologia, este un focus mare asupra siguranței construcțiilor. În mod normal, o clădire proiectată în ultimii 20 ani ar trebui să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter”, a declarat Cristian Erbașu. Antreprenorul ne-a mai spus că trebuie să facem diferența între marile companii din zona de real-estate, dezvoltatori cu proiecte serioase în portofoliu, și samsari care construiesc în regie proprie. Potrivit lui Cristian Erbașu, atenția trebuie să se îndrepte asupra clădirilor foarte vechi, de peste 50 de ani, care au fost construite cu materiale de calitate slabă și într-un context mai puțin reglementat față de perioada post – 1977.
„E clar cum trebuie procedat. Clădirile critice, cele foarte vechi, trebuie consolidate și acest lucru presupune un buget de un miliard de euro pe an. În București există 80% din toate aceste clădiri cu probleme din România . Astfel, estimez că în 5 – 7 ani se vor putea consolida toate clădirile. În plus, un punct nevralgic este acela că în acest moment încă nu există un cadru legal care să oblige companiile din construcții să se certifice, dar anul acesta urmează să apară o lege în acest sens. Nu în ultimul rând, asiguratorii trebuie să solicite expertize pentru clădirile noi care nu prezintă cartea tehnică”, a mai spus Cristian Erbașu.
Rector UTCB: Construcțiile, un domeniu extrem de reglementat și controlat
Rectorul Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), prof. Radu Văcăreanu, susține ferm că siguranța în construcții a crescut, iar clădirile noi sunt sigure.
”Noi, în România, începând din 1963 avem reglementări tehnice obligatorii privind siguranța la cutremur. În 1977, aceste norme s-au dovedit neacoperitoare, în contextul în care informațiile pe care le aveam despre puterea Vrancei și fondul construit erau insuficiente. Ca urmare, lecțiile pentru ingineri și autorități au fost introduse în legislație, iar toate reviziile care s-au făcut, în 1981, 1992, 2006 și 2013 au fost în sensul creșterii siguranței la cutremur. Este vorba despre o serie de reglementări tehnice cunoscute ca P100, care toate au crescut succesiv nivelul de protecție a clădirilor. După 1990, a fost o perioadă de anomie, foarte scurtă, în care aplicarea legilor a fost mai puțin strictă, în toate domeniile și în toată țara. Dar în acest interval nu s-a construit prea mult, ca să nu spun că nu s-a construit mai deloc. În 1995, Legea calității în construcții, legea 10, a introdus reglementări și mai bune, fiind completată progresiv, cum spuneam. Se fac verificări încrucișate, de către mai multe instituții, experți, atât pe parcursul proiectării cât și al edificării construcțiilor, sunt verificatori, diriginți de șantier, experți tehnici, inspecții etc.
Nu aș spune deci că ceea ce s-a construit după 1990 nu este sigur, dimpotrivă. Poate există cazuri izolate în care nu s-a aplicat legea, în niciun caz nu ar trebui să acuzăm un întreg domeniu, extrem de bine reglementat și extrem de strict controlat”, a spus rectorul UTCB.
