Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, și analistul economic Adrian Negrescu au explicat ce se va întâmpla în România dacă centrala nucleară de la Cernavodă se va închide de tot. Între timp, Sorin Elisei, secretar de stat în ministerul Energiei, susține că situația nu este atât de gravă pe cât spun experții.
Este stare de alertă în sectorul energetic din România, declarată la nivel național pe toată durata lunii august. Doar unul dintre cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă mai funcționează acum, iar închiderea celui de-al doilea reactor pare iminentă, în contextul în care debitul Dunării rămâne în continuare scăzut din cauza secetei.
În acest context apar, inevitabil, mai multe întrebări:
- Ce se întâmplă dacă Centrala Cernavodă e oprită în totalitate?
- Va face România față?
- Chiar și cu măsurile de reducere a consumului de curent electric, dacă bulgarii decid să nu ne mai dea energie, nu riscăm oare blackout?
La aceste întrebări au răspuns președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, și analistul economic Adrian Negrescu, în timp Sorin Elisei, secretar de stat în ministerul Energiei, s-a arătat destul de optimist privind ceea ce ne așteaptă.
Dumitru Chisăliță: S-au câștigat câteva zile
"Maximum de consum se va înregistra cel mai probabil în cursul zilei de mâine. Dacă prognozele vor fi respectate, mâine vom avea acest maxim de consum. Dacă mâine centrala mai este în funcțiune, e un element favorabil. Probabil, începând cu ziua de poimâine, de joi sau de vineri, consumul va reveni la un nivel sub acest maxim. Asta ar însemna deja un prim hop pe care l-am trece. S-au câștigat câteva zile. În același timp, trebuie să spunem că într-un sistem există un element de continuitate. Dacă nu mai poți să produci mai mult ca să asiguri consumul, singurul element e să reduci consumul în așa fel încât să echilibrezi sistemul. Este un element pe care trebuie să îl acceptăm.
Dacă Centrala Cernavodă se va închide, dacă vor apărea alte elemente - precum accidente, o eventuală sistare din partea țărilor care astăzi ne asigură cu energie electrică de import - trebuie să apelăm la aceste mecanisme de reducere a consumului. Sunt mecanisme perfect normale care se aplică în toate țările din UE și din lume, și nu trebuie neapărat să ne speriem. Trebuie acum să trecem acest hop pe care îl avem și după aceea să încercăm să nu mai ajungem aici.
Din păcate, în momentul de față, singură alternativă care rămâne, exceptând importurile care ajung din Ucraina în România în momentul de față - puține, dar bune - va fi cea de reducere a consumului la vârf de consum. Sursele pe care le avem noi în momentul de față, de exemplu, dacă extragem centrala de la Cernavodă, înseamnă 5400 de MW. Consumul populației la vârf de consum este în 3000-3500 de MW. Practic, avem o cantitate suficientă pentru a ține ceea ce înseamnă consumul populației și serviciile esențiale, dar o foarte importantă parte din ceea ce înseamnă consumatorii industriali ar trebui, cel puțin la vârful de consum, asta înseamnă între orele 20:00-23:00, să-și reducă activitatea, să-și reducă consumul. Este situația pe care o avem în momentul de față și prin care putem merge mai departe", a declarat Dumitru Chisăliță pentru Antena 3 CNN.
Adevărul despre energia din Bulgaria
"Pe hârtie avem foarte multe capacități. E foarte bine că până la sfârșitul anului vom instala până la 1.000 de MW, spunea aseară domnul Burduja. Dar realitatea arată că la această oră noi dacă nu am avea importul de energie din Bulgaria - Bulgaria, atenție, ne aducem aminte că ne livra castraveți, acum ne livrează și energie - nu am face față.
Eram independeți energetic acum câțiva ani... Avem deja cel mai mare preț la energie din Europa în momentul de față! (...) Am rămas în această pană a prostului din punct de vedere energetic. Este rușinos pentru o țară care are atâtea capacități", a punctat Adrian Negrescu.
Marii consumatori de energie ar putea fi deconectați?
Marii consumatori de energie ar putea fi deconectați pentru a nu supraaglomera rețeaua în cazul în care situația se înrăutățește, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, acum câteva zile.
"În caz de situație gravă de lipsa de electricitate în sistem există proceduri, un manual, proceduri legale prin care se pot deconecta în primul rând marii consumatori industriali", spunea acesta. Vezi mai mult AICI.
Acum, Sorin Elisei, alt secretar de stat din Ministerul Energiei, a venit cu noi declarații despre acest subiect, afirmând că nu se iau în calcul deconectări, ci doar limitări.
"În primul rând, în momentul în care reducerile voluntare nu vor afea efecte - deși să știți că exact ieri, în orele de vârf, de la 7500 de MW, consumul a înregistrat o scădere până la 7200 de MW - și doar și doar într-un cazul în care aceste reduceri nu au succes, ne vom duce spre limitări, nu spre deconectări. Nu e vorba despre curent cu porția. Vorbim despre tranșe care se aplică succesiv, pornind de la minimum de reducere către un maximum determinat de operatorul de transport și sistem, în așa fel încât sistemul să funcționeze echilibrat, corect, pe frecvența pe care o știm cu toții, de 50 de Hz.
Sorin Elisei: Nu suntem în cazul în care unitatea doi ar trebui să fie și ea decuplată
Întrebat și el ce se va întâmpla dacă reactorul doi de la Cernavodă va fi deconectat, cum va înlocui România 700 de MW, Sorin Elisei a spus: "Efectul măsurilor deja luate și faptul că a fost oprită scăderea nivelului de apă în bazinul de retenție este un prim semn bun. Efectul cumulat cu operațiunea de plasare a barjelor ne duce către un minimum de 10 cm de creștere de nivel față de nivelul de astăzi. Și aș vrea, vă rog frumos, să înțelegem cu toții, că nu suntem în niciun caz la depășirea pragului minim sau în cazul în care unitatea doi ar trebui să fie și ea decuplată".
"Rolul nostru este să prevenim cea mai dezavantajoasă opțiune. Rolul nostru este să stăm pe baricade zi de zi și noapte de noapte să nu se întâmple nimic nici cu consumatorii industriali, nici cu rețelele, nici cu populația. Am reușit în acest moment să menținem Cernavodă 2. Mai avem câteva zile câștigate. Lucrul acesta s-a dovedit. Am avut la bază specialiști și studii care au arătat că acea derocare cu acea stâncă poate să conducă la creșterea debitului, pentru că noi aici vorbim, în esență, la Cernavodă, de 40 m³/s pentru o unitate și 80 pentru două", a mai spus Elisei.
Cum fac economie de energie primarii din România. Un edil spune că citește la lampă
Între timp, primarii din România au început să ia măsuri pentru a face economie la energie, după apelul lansat luni de premierul interimar Ilie Bolojan privind limitarea consumului de electricitate. Doi dintre aceștia au explicat, tot la Antena 3 CNN, ce au făcut până acum în acest sens. Reamintim că primul care anunțase măsuri de reducere a consumului de energie fusese Mihai Chirica, de la Iași, exemplul căruia a fost apoi urmat și de alți edili din țară.
VEZI ȘI: Val de măsuri pentru reducerea consumului de energie: Cum răspund primăriile la apelul Guvernului
Primarul municipiului Roman, Laurențiu Leoreanu, spune că pe lângă faptul că administrația locală a redus timpul de funcționare al iluminatului public, încearcă și acasă să consume mai puțină energie, citind acum la lampă.
„Am redus perioada de la aprindere până la stingerea iluminatului public cu 20 min seara și sigur că închidem mai devreme dimineața. Și acasă, adică în momentul în care mă uit la televizor, nu am și lumina aprinsă, dacă citesc, folosesc lampa. Adică încercăm în acest moment să fim solidari. E un moment greu, trebuie să trecem peste el”, a declarat acesta.
Revoltă în Rasova. Primar: Majoritatea oamenilor au început să urle
Primarul comunei Rasova, Mihalache Neamțu, a susținut că a încercat acum două luni să reducă programul iluminatului public, însă măsura a stârnit nemulțumirea locuitorilor, așa că acum, reduce iluminatul doar câte o oră seara și o oră dimineața.
„Noi am întrerupt acum vreo două luni de zile, am încercat să mai întrerupem iluminatul. Aveam de la ora 21:00 până la 4:00 și am încercat de la ora 23:00 până la ora 3:00. Vreau să vă spun că a ieșit o nebunie. Majoritatea oamenilor au început să urle. Au venit la primărie și mi-au zis: "Frate, ce facem? Ne întoarcem la comunism?". Deci nu mai vă spun că în comună mai sunt hoți, mai sunt oameni răi, fără ăștia nu putem să trăim, că ăsta este adevărul și trebuie să-l recunoaștem. Eu încerc acum iluminatul să-l mai restricționez o oră dimineața și o oră seara, să-l întrerup.
Am întrerupt la primărie: din 10 aparate de aer condiționat, mergem cu unul. Apa potabilă nu putem să o întrerupem, pentru că oamenii au copii mici, este vară și sunt temperaturi de 40 de grade. Cum pot să privesc pe unul să nu mai aibă apă la 40 de grade? Cum putem face?”, a declarat primarul comunei Rasova, Mihalache Neamțu.
Ce se va întâmpla în supermarketuri
Între timp, și membrii Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) au anunțat, marți, că au implementat mai multe măsuri, în contextul în care Guvernul a declarat stare de alertă energetică la nivel național pe durata lunii august. Potrivit unui comunicat, printre principalele măsuri luate se numără limitarea consumului de aer condiționat și oprirea iluminatului publicitar pe durata nopții.
"Membrii Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) au pus în practică o serie de măsuri în contextual declarării starii de alertă, în ceea ce privește derularea acțiunilor comerciale. Printre acestea se numără:
- predominanța iluminatului LED și iluminat dimabil / reglabil ca intensitate în funcție de nivelul de lumină naturală;
- senzori de temperatura pentru gestionarea eficienta a sistemelor de climatizare;
- montarea ușilor la toate vitrinele si instalatiile de frig alimentar;
- instalarea senzorilor de prezență în toate spațiile adiminstrative și back-office;
- utilizarea panourilor fotovoltaice pentru autoconsum;
- limitarea consumului de aer condiționat;
- oprirea iluminatului publicitar pe durata nopții.
Membrii AMRCR conștientizează responsabilitatea pe care o au față de comunitățile în care își desfășoară activitatea. Prin aceste măsuri voluntare, ne propunem să contribuim activ la reducerea presiunii pe sistemul energetic național, asigurând în același timp continuitatea fluxului comercial, în condiții de deplină siguranță și confort pentru consumatori", transmite AMRCR într-un comunicat de presă.
Precizăm că debitul Dunării, fluviul care traversează zece ţări europene din Germania până la Marea Neagră, a scăzut la minime istorice din cauza secetei. Una dintre cele mai mari îngrijorări este legată de producția de energie. În România, situaţia a impus deja o reducere a activităţii la centrala nucleară de la Cernavodă, care generează aproximativ 20% din energia electrică a ţării. Unul dintre reactoarele centralei a fost deja oprit, iar autorităţile au anunţat iniţial închiderea celui de-al doilea reactor, deşi ulterior au decis să îl menţină operaţional deocamdată.
