Primarul Mihai Chirica a anunţat că va introduce măsuri de economisire a energiei electrice pe timpul nopţii, în contextul stării de alertă instituite la nivel naţional în energie.
Potrivit primarului Iaşiului, decizia vine pe fondul reducerii producţiei de energie la Centrala Nucleară de la Cernavodă, cauzată de nivelul scăzut al Dunării.
„România se află într-o situaţie energetică extrem de delicată. Nivelul scăzut al Dunării cauzat de secetă a forţat oprirea producţiei la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Guvernul a stabilit stare de alertă pe sectorul energetic, iar datoria noastră, a administraţiei locale, este să intervenim preventiv şi responsabil. În urma analizelor din această seară, am stabilit decizia de raţionalizare a consumului de energie electrică pe timpul nopţii în municipiul Iaşi, prin care vom realiza o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte", a transmis primarul Mihai Chirica.
Restricţiile vor fi aplicate în toate cartierele Iaşiului, fără favoritisme
„Pentru a evita orice inechitate sau impresie de discriminare între adresele din cartiere, decizia de reducere a iluminatului stradal pe timp de noapte se va aplica unitar şi echitabil pe întreg domeniul public. Nu vor exista cartiere favorizate şi cartiere defavorizate; toţi suntem o comunitate şi trecem împreună prin această perioadă", transmite primarul Mihai Chirica.
Vor fi și câteva excepții
Vor fi exceptate de la reducerea iluminatului curţile spitalelor, pasajele subterane şi pietonale, precum şi principalele zone centrale, inclusiv Piaţa Unirii, unde iluminatul este considerat esenţial pentru siguranţa cetăţenilor.
„Planul de reducere exclude spaţiile unde iluminatul este vital pentru viaţă şi siguranţă: curţile spitalelor, unde activitatea medicală şi accesul ambulanţelor nu pot fi afectate sub nicio formă; pasajele subterane şi pietonale, pentru a preveni orice risc de accident sau infracţionalitate; punctele centrale majore şi zonele pietonale de interes, precum Piaţa Unirii", transmite primarul Mihai Chirica.
Apel către cetăţeni să semnaleze orice neregulă
Edilul solicită vigilenţă sporită din partea Poliţiei şi totodată lansează un apel către cetăţeni să semnaleze orice neregulă.
„Odată cu reducerea fluxului de iluminat stradal pe timp de noapte, am solicitat mobilizare maximă din partea Poliţiei Locale, în strânsă colaborare cu Poliţia Naţională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele. Totodată, fac un apel la vigilenţă către fiecare cetăţean în parte. Vă rog să fiţi atenţi, să semnalaţi orice neregulă sau situaţie suspectă la dispeceratul Poliţiei Locale şi să dăm dovadă de solidaritate", transmite Mihai Chirica.
Ilie Bolojan: Autorităţile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară
Autorităţile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară şi există proceduri gestionate de Transelectrica şi care vor fi puse în practică astfel încât să fie asigurată funcţionarea sistemului, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, premierul interimar Bolojan.
„Autorităţile de stat trebuie să ia măsuri voluntare pentru a reduce consumul de energie la orele de seară. Este o primă dovadă de responsabilitate. În al 2-lea rând, există proceduri în astfel de situaţii, care sunt gestionate de compania Transelectrica, şi aceste proceduri vor fi puse în practică în aşa fel încât să asigurăm funcţionarea sistemului. Ei notifică companiile. Se ştie fiecare companie la ce nivel de prioritate este în această zonă", a explicat Bolojan.
Acesta a subliniat că există posibilitatea ca, pe spaţii mici, să aibă loc întreruperi în alimentarea cu energie electrică, din diferite motive, dar România nu este în situaţia în care să aibă o problemă în acest sens la scară extinsă.
„Nu suntem în situaţia în care am avea probleme la o scară extinsă. Dar întreruperi de curent avem întotdeauna pe spaţii mici, din diferite motive. (...) Nu exclud posibilitatea să fie întreruperi, dar nu există în momentul de faţă niciun fel de date care să ne ducă către scenariile pe care le sugeraţi", a precizat prim-ministrul, întrebat despre riscul de a exista cazuri de întreruperi ale alimentării cu electricitate la nivel naţional.
Pe de altă parte, şeful Executivului a afirmat că prosumatorii care au capacităţi de stocare pot fi de ajutor în această perioadă, aceştia putând stoca energie pe parcursul zile, când există un exces de producţie, şi pe care să o pot elibera, seara, în reţeaua naţională.
„Prosumatorii care au capacităţi de stocare ajută într-o manieră importantă, cei care au baterii, pentru că pot stoca pe parcursul zilei, când avem un exces de producţie, şi pot elibera, dacă îndeplinesc toate condiţiile, în reţeaua naţională, ceea ce stochează, în cursul orelor de seară. Toţi cei care au posibilitatea de a stoca prin baterii au toate datele la dispoziţie şi au fost avertizaţi şi rugaţi să folosească această oportunitate şi e o decizie economică la un moment dat. Cei care au capacitate de stocare au tot interesul să vândă la orele de seară, pentru că atunci preţul este mult mai mare decât în cursul zilei. Dar, de-a lungul anilor, una dintre erorile care au fost făcute este că noi nu am stimulat zona de stocare sau nu am condiţionat finanţările pentru fotovoltaice şi de stocare. (...) Estimarea mea este că, dacă ţinem o linie corectă, anul viitor ar trebui să fim într-o situaţie incomparabil mai bună, având mult mai multe capacităţi de stocare care să ne permită să atenuăm volatilitatea producţiei de energie în orele de seară", a mai spus premierul.
Totodată, în opinia sa, ar trebui finalizate lucrările la hidrocentralele realizate în proporţie de 70%-90%, blocate din cauza unor procese, deoarece acestea ar însemna un aport suplimentar la producţia de electricitate.
„Aşa cum ştiţi, există multe procese care au fost generate de probleme de mediu la lucrările hidrotehnice din România. Din păcate, o parte din aceste procese s-au lăsat cu suspendarea sau cu blocarea lucrărilor, cu blocarea diferitelor autorizaţii de mediu, de construire şi aşa mai departe. Dar asta nu ţine de Ministerul Mediului, ci ţine de instanţe, ţine de cei care au contestat aceste lucrări. Şi eu consider că, o dată ce o lucrare este realizată într-o proporţie foarte mare, o dată ce intervenţia omului s-a făcut masiv într-o anumită zonă, decizia raţională este să încheiem aceste lucrări şi fiecare capacitate realizată în proporţie de 70%, 80%, 90%, aşa cum avem câteva capacităţi, odată intrată în producţie, ar fi un aport suplimentar la o producţie de energie electrică pe apă, una dintre cele mai curate, şi la echilibrarea sistemului naţional", a transmis Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat vineri, la finalul şedinţei de Guvern, că a fost declarată stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică.
„Am declarat stare de alertă la nivel naţional pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică din cauza secetei şi a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea", a precizat Bolojan.
El a amintit, în context, că este vorba despre o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale din această perioadă.
„În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.). Aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ambele ţări ne-am redus capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate", a explicat acesta.
Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis şi cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.
Conform datelor publicate de Transelectrica, vineri, la ora 20:25, producţia de energie electrică a României totaliza 5.239 MW, iar consumul se ridica la 7.177 MW, diferenţa de 1.938 MW fiind acoperită din import.
