O nouă femeie a fost ucisă în România, la scurt timp după cazul tinerei găsite moarte într-o valiză, în județul Olt.
De această dată, tragedia a avut loc în comuna Gugești, județul Vrancea, unde o femeie de doar 27 de ani și-a pierdut viața în urma unui conflict cu soțul său. Ioana era mamă și a lăsat în urmă un copil și o familie îndurerată.
Conflictul ar fi izbucnit pe fondul geloziei
Din primele informații, între cei doi soți ar fi izbucnit un conflict spontan, în noapte de sâmbătă spre duminică, despre care anchetatorii au indicii că s-ar fi produs pe fondul geloziei. Cei doi ar fi fost în divorț. În timpul altercației, tânăra ar fi fost atacată cu un obiect tăietor-înțepător, chiar sub privirile copilului de doar 7 ani.
Polițiștii și cadrele medicale au ajuns de urgență la locuința celor doi, după un apel la 112. În ciuda intervenției echipajului medical, femeia nu a mai putut fi salvată, fiind declarat decesul.
O nouă tragedie, la scurt timp după cazul femeii găsite într-o valiză în Olt
Tragedia din Vrancea vine după cazul care a șocat România în județul Olt, unde trupul unei alte femei, Valentina, a fost descoperit într-o valiză. Cele două cazuri, petrecute într-un interval scurt de timp, readuc în atenție fenomenul violenței împotriva femeilor.
În cazul de la Gugești, anchetatorii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs conflictul și circumstanțele în care tânăra de 27 de ani și-a pierdut viața.
Ce se întâmplă când gelozia devine patologică. Explicațiile psihologului Radu Leca
Psihologul Radu Leca a explicat cum gândirea irațională, neîncrederea și nevoia de control pot alimenta comportamente periculoase și, în cazuri extreme, acte de violență.
Potrivit psihologului, în cazul persoanelor cu tulburări de comportament sau de personalitate, gelozia poate căpăta dimensiuni patologice, iar gândurile iraționale pot deveni fixe și obsesive.
„Din punct de vedere al tulburărilor de comportament și al tulburărilor de personalitate, gelozia intră sub incidența patologiei, respectiv ea reprezintă o boală. Pe măsură ce subiectul este axat pe tot ceea ce înseamnă gândire irațională, dar fixă, se dezvoltă în interiorul lui, ca viitor făptaș, cum a fost în aceste ultime două cazuri, dorința de a o îndepărta pe viitoarea victimă de oricine, oricând, cu orice preț, chiar și prin moarte.
Gelosul spune așa: "Dacă nu este a mea, nu va putea fi a nimănui. Dacă nu este a mea, nimeni nu va putea să o atingă". Cum? Omorând-o", a spus Radu Leca.
De la gelozie la crimă. „Crimele sunt teatrale”
Radu Leca susține că, în cazul unor crime comise în astfel de contexte, violența poate căpăta inclusiv o dimensiune demonstrativă. Potrivit acestuia, modul în care este comisă fapta poate deveni, pentru agresor, o modalitate de a proiecta o anumită imagine asupra celor din jur.
"În sine, crimele se bazează pe sadism. Crimele sunt teatrale, ca o declarație, ca un statement, care să-i garanteze făptașului, viitorului „viețaș”, fiindcă el primește închisoare pe viață după ce săvârșește o asemenea crimă, o imagine de fiară în interiorul închisorii. Modul în care el săvârșește crima îi garantează o anumită imagine, iar tot ceea ce ține de el, ca nume, fie că este vorba despre rude îndepărtate sau apropiate, va fi privit prin prisma fricii.
Din punctul de vedere al psihologiei criminalului, făptașul care ajunge să fie încarcerat pe viață, fiindcă de aceea se numește „viețaș”, are o atitudine de sfidare continuă față de tot ceea ce înseamnă autoritate, formând un personaj care pare cooperant, dar care, în interiorul său, înjură permanent autoritatea, o blesteamă și se delimitează de orice spune în momentul anchetei, la săptămâni sau luni de zile de la încheierea acesteia.
Din punctul de vedere al psihologiei făptașului gelos, noi aici am putea intra oricând sub incidența unei noțiuni care se bate cap în cap cu gelozia, respectiv făptașul psihopat. Făptașul psihopat nu simte, cu toate acestea el afirmă că este gelos", a explicat Radu Leca.
Când gelozia invocată de agresor poate ascunde altceva
Psihologul face însă o distincție între gelozia patologică și situațiile în care un făptaș invocă gelozia, deși mecanismul din spatele comportamentului său ar putea fi diferit.
"Și atunci intrăm sub o nouă incidență, care spune așa: întotdeauna un făptaș psihopat, care se dovedește a fi psihopat în urma testelor de specialitate și a evaluării realizate de specialiști, formează un personaj secundar care spune: "Sunt gelos", dar el, de fapt, nu are nicio legătură cu gelozia, ci are legătură cu bucuria de a ucide. Psihopatul, la un moment dat, când va dori să dețină imaginea, sângele, viața și elemente de ritual create post-crimă, va ucide zâmbind și dorind ca toată lumea să știe cum o face.
Vă aduc aminte de celebrul femicid din Cosmopolis. Făptașul a știut tot timpul că este filmat, a ucis în plină stradă, în prezența unor minori, a pus oamenii din jurul victimei în pericol de moarte, după care, teatral, s-a închis în mașina sa, unde s-a sinucis. În mare parte, psihopații, când sunt prinși la înghesuială, fac aceste lucruri.
Vă readuc, de asemenea, aminte de celebrul caz al fostului avocat, fondator al asociației T.A.T.A., care, după ce s-a demonstrat că este pedofil, s-a izbit cu mașina personală de porțile Ambasadei Rusiei, incendiindu-se. Dânsul, prin pedofilia sa, tot criminal se numește, fiindcă a răpit dreptul la fericire a două minore", a spus psihologul.
De ce doar unii sunt afectați de gelozie
Radu Leca a explicat de ce gelozia îi afectează diferit pe oameni și care sunt factorii care pot transforma această emoție într-o nevoie obsesivă de control asupra partenerului.
"Pentru că gelozia, atât timp cât este naturală și reală, se naște în baza a trei elemente preexistente în subiect: Neîncrederea în propriile puteri, neîncrederea în parteneră și, evident, dorința ca nimeni să nu râdă niciodată de ei.
Această imagine personală, puternic afectată de o posibilă trădare a partenerei, contribuie mai mult decât orice la activarea elementelor patologice ale geloziei. Vă readuc aminte de cazurile descoperite de-a lungul timpului în care anumite persoane, femei, victime, erau cipate de parteneri pentru ca aceștia să știe tot timpul unde se află, la ce distanță și cu cine. Când gelosul ajunge să-și cipeze partenera, atunci boala este împărțită, fiindcă ea acceptă această cipare.
Ciparea se face în mai multe variante: brățară de picior, care nu se poate da jos, precum în cazul făptașilor din Europa și, evident, de la noi, acuzați de fapte infracționale; prin ceasul și telefonul pe care subiectul le are permanent asupra sa; prin mașina pe care o conduce; prin toate trei la un loc sau prin introducerea unui cip în gât ori în mână.
Aceste elemente sunt patologice 100% și, dacă sunt acceptate de victimă, înseamnă că și ea este profund afectată”, a explicat Radu Leca.
