Alegerile din Turcia, impact asupra geopoliticii regionale

Reprezentând a opta putere militară a lumii și a zecea putere globală, cu o populație de peste 75 milioane de locuitori, cu a doua cea mai mare armată din NATO și cu cea mai mare forță militară la Marea Neagră, Turcia reprezintă un actor geopolitic extrem de important pentru România.

De asemenea, în raport cu evenimentele din Orientul Mijlociu, Turcia este deocamdată un pol de stabilitate, deși zvonurile privind finanțarea Statului Islamic pentru a cuceri teritoriile ocupate de kurzi din nordul Irakului care creează probleme Turciei, nu avantajează guvernul de la Ankara.
Cu toate acestea, evenimentele interne din Turcia sunt tratate superficial în România, acestea jucând un rol important pentru stabilitatea și securitatea în regiunea din care facem parte.


Alegerile generale recente din Turcia au scos în evidență și au demitizat câteva din temerile Occidentului: puterea absolută a lui Recep Tayyip Erdogan, acuzat de dictatură, lipsa de reprezentare a femeilor în Parlamentul Turciei, majoritatea absolută din partea unui singur partid. Astfel, Turcia intră în logica jocului democratic modern în care coalițiile și compromisul guvernează. Parteneriatul strategic pe care România îl are cu Turcia, dar și angajamentele luate cu ocazia vizitei recente în România a Președintelui turc, ne obligă să acordăm o mai mare atenție acestei țări și evenimentelor interne.


În urma alegerilor parlamentare, pentru prima dată partidul lui Erdogan a ieșit învins în Turcia, dar Turcia a ieșit învingătoare în Europa, deoarece Turcia a dovedit Europei că nu este un stat dictatorial, iar prezența de 86% la vot elimină orice fel de dubiu cu privire la legitimitatea acestor alegeri. Faptul că niciun partid nu a obținut majoritatea absolută, reprezintă elementul principal al oricărei analize de politică internă din Turcia și oferă Europei și SUA argumente favorabile aderării la UE și continuării parteneriatului cu NATO.


La rezultatul alegerilor se adaugă și reprezentarea în creștere a femeilor la nivelul Parlamentului ( 96 de locuri din 550), un semn clar spre democrație și egalitate de șanse. Iar cel mai reprezentativ aspect este reprezentarea minorității kurde în Parlament, prin Partidul Democratic al Poporului (HDP), care a trecut pragul de 10 la suta, cu 13,12% din voturi și a obținut 80 de locuri, fiind pentru prima dată când intră în Parlament ca partid. La aceasta se adaugă și altele, precum minoritatea Yazidi (2 reprezentanți aleși pe listele HDP) și cea romă (un reprezentant ales pe listele CHP), aceste comunități fiind pentru prima dată reprezentate în Parlament. De asemenea, alți parlamentari proaspăt aleși includ 3 cetățeni de origine armeană (aleși pe listele AKP, CHP și HDP) și 1 cetățean de origine siriană (ales pe listele HDP).
Reprezentarea minorităților într-un parlament și lipsa unui partid care să obțină majoritata absolută sunt semne clare ale unei democrații în consolidare.

Coabitare la Ankara


Coabitarea lui Erdogan cu un guvern condus cel mai probabil de actualul Prim-ministru, dar format și din reprezentanții opoziției, va reprezenta un test important pentru existența unei democrații funcționale în Turcia.

Această situație de facto va afecta și politica externă a Turciei, ambivalentă până în prezent: pe de o parte, parteneriatul cu Rusia extrem de solid datorat atât schimburilor economice, cât și gazoductului Turkish Stream, iar pe de altă parte, dorința de aderare la UE și apartenența la NATO.
Un guvern bicolor nu va mai permite decizii arbitrare de politică externă și sperăm astfel înt-o alegere mai clară între Rusia și Occident.

Anticipatele, puțin probabile
Varianta alegerilor anticipate, despre care am mai vorbit până acum, este puțin probabilă. Așadar, deși negocierile pentru constituirea noului guvern se poartă de ceva timp, alegerile anticipate sunt puțin probabile, acestea dezavantajând partidele din opoziție, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) putând obține din nou o majoritate absolută, dar populația, care tocmai s-a prezentat la vot, ar considera că ar avea loc o criză politică în locul unui guvern stabil.
Motivul pentru care cele trei partide din opoziție care ar putea forma majoritatea (CHP, MHP, HDP), dar nu o vor face, se datorează neînțelegerilor dintre Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, extrema dreaptă) și Partidului Democratic al Poporului (HDP - prokurd). Așa că cel mai probabil scenariu pentru guvernare în Turcia ar fi: AKP + MHP sau CHP (Partidul Republican al Poporului).

Erdogan pierde, Turcia câștigă
Această situație îl dezavantajează pe Erdogan, dar avantajează Turcia, Turcia fiind văzută înaintea acestor alegeri ca o țară condusă de un singur om cu mână de fier.
Această coabitare reprezintă, de asemenea, un test pentru Turcia în dovedirea maturității unei democrații și reprezintă un aspect important în relația cu partenerii strategici, inclusiv România.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy