Va trece noul Guvern? Încep audierile miniștrilor propuși de Siegfried Mureșan / live text

Update:

Marius Budăi, fost ministru al Muncii, a criticat PNL și USR pentru măsurile adoptate în 2021 și a spus că acestea au dus la înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor și la măsuri nefavorabile pentru salariile din mediul privat și pentru antreprenori.

„Program nou, sau nu, dar aceeași direcție!

Astăzi, în Parlament, vor începe audierile noilor miniștri propuși  și ni se va prezenta noul program de guvernare al Guvernului Mureșan.

Cred că trebuie să pornim de la o întrebare foarte simplă - ne uităm la ce scriu acum în programul de guvernare sau la ce au făcut în anul 2021 când PNL și USR au avut împreună puterea? Ghici ce au majorat? Nimic, dar au pus bazele următoarelor creșteri de taxe și impozite.

Cum? Vă explic acum.

Să facem un bilanț, cu mâna pe inimă și zâmbetul de rigoare pe care ni l-au oferit constant, spunându-ne permanent: “NU se poate”, “NU avem”, “vom vedea”, “când se va putea” (este vreun deja-vu aici?).

Să mergem pe categorii:

1. seniorii - pensii înghețate - 0(zero) lei creștere de pensii și nu s-au oprit aici - i-au vrut săraci pe părinții și bunicii noștri pentru următoarea jumătate de secol scriind în PNRR acel celebru, dar atât de nedrept procent de 9,4%;

2. ⁠bugetarii - au primit același tratament - salarii înghețate;

3. ⁠copiii - te-ai fi gândit că aici vor fi mai empatici, dar nu (nici nu cred că știu termenul) - a doua tranșă de majorare a alocațiilor nu a mai fost dată - mamele au aflat că PNL și USR “NU vor să joace populist”. Asa a fost numit de ei dreptul copiilor la o alocație mai mare: populism;

4. ⁠salariații din mediul privat - nu au scăpat nici ei - a fost trimis de către Guvernul de atunci un punct de vedere negativ la aprobarea Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană - deci se opuneau și majorării salariilor din mediul privat;

5. ⁠mediul de afaceri - hai poate aici găsim ceva bun, sau așa ne-am fi gândit, dar nu vă faceți speranțe degeaba - au pus bazele viitoarelor creșteri de taxe pe muncă pentru unele categorii de angajați și creșterile de impozite pentru antreprenori. Cum? Au scris în PNRR să fie eliminate facilitățile fiscale pentru lucrătorii din construcții, agricultură, alimentație și IT și au coborât pragul pentru încadrarea la IMM.

Ar mai fi lucruri “minunate și reformatoare”, dar, pentru moment, mă opresc aici. Concluzia este clară: pentru oameni exista mereu un “NU se poate”!

Astăzi, aceiași oameni vin să ne explice ce înseamnă guvernare responsabilă. Ei bine, domnilor de la PNL și USR, să știți că noi, PSD, NU vom vota acest Guvern”, a scris Marius Budăi pe pagina de Facebook. 

Update:

Sindicatul „MIPE Normalitate”, care reprezintă peste 1.300 de specialiști în gestionarea fondurilor europene, îi solicită premierului desemnat Siegfried Mureșan un dialog direct la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Angajații contestă măsurile privind reducerea veniturilor și a personalului și avertizează că acestea pot accentua deficitul de specialiști într-un moment în care volumul de muncă este ridicat. Sindicatul cere explicații cu privire la reorganizarea sistemului, comasarea unor structuri și reducerea personalului, în condițiile obiectivului de atragere a cel puțin 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune.

"Stimate domnule Siegfried Mureșan,

Sindicatul reprezentativ ”MIPE Normalitate”,infiintat in anul 2024, care reunește peste 1.300 de specialiști în gestionarea fondurilor europene, mulți dintre ei cu 15- 20 de ani experienta, acumulată în mai multe perioade de programare, vă adresează public invitația de a veni în MinisterulInvestițiilorșiProiectelorEuropene(MIPE) și de a sta de vorbă cu noi, specialisti in fonduri europene, la un dialog bazat pe argumente.

Noi toți am citit cu deosebit interes documentul „Misiune pentru România”, respectiv obiectivul privind „întărirea capacității administrative a ministerului, astfel încât fondurile europene să ajungă mai repede în economie”.

Am urmărit, de asemenea, declarațiile dumneavoastră publice privind continuarea unor măsuri și principii promovate de Guvernul Bolojan.

Tocmai de aceea, vrem să înțelegem, pe bază de argumente, date și rezultate, cum vor contribui măsurile pe care intenționați să le continuați la întărirea capacității administrative a sistemului de gestionare a fondurilor europene și cum vor fi acestea aplicate fără ca România să ajungă să acționeze contrar propriilor angajamente asumate în fața Comisiei Europene.

Din perspectiva noastră, cu precădere începând cu anul 2025, capacitatea administrativă și Sistemul de Management și Control au fost slăbite, în pofida angajamentelor asumate de România prin Foile de parcurs și programele de Asistență Tehnică si a nenumăratelor semnale trase de sindicatul nostru.

Veniturile specialiștilor care gestioneaza fondurile europene au fost diminuate în vara anului 2025, cu peste 30%, cu economie ZERO la bugetul de stat, în condițiile în care, încă din anul 2004, veniturile acestor angajați sunt susținute din fonduri europene nerambursabile.

De ce?

Efectele acestor măsuri? Accentuarea deficitului de personal și a migrației specialiștilor cu zeci de ani de experiență, tocmai într-o perioadă extrem de dificilă pentru România, în care absorbția fondurilor europene trebuia accelerată, nu pusă în pericol.

Gradul de încărcare a devenit nesustenabil, cu riscuri pentru funcționarea Sistemului de Management și Control, pentru respectarea termenelor.

Iar la capătul tuturor acestor măsuri se află demotivarea tocmai a angajaților care, în ciuda tuturor obstacolelor, au depus eforturi considerabile pentru ca România să atragă cât mai multe fonduri europene și ale căror rezultate au contribuit la poziționarea României pe poziții fruntașe la nivel european în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.

Inclusiv Comisia Europeană, în răspunsul transmis Sindicatului nostru, a remarcat problemele privind volumul de muncă și migrația personalului, aducand aminte de angajamentele Romaniei. 

Am analizat și măsurile propuse pentru fondurile europene în Programul de Guvernare 2026–2028.

Acesta stabilește obiective ambițioase, inclusiv atragerea a minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune în economia reală, dar prevede, simultan, reorganizarea sistemului de gestiune a fondurilor europene, comasarea Autorităților de Management și a

Organismelor Intermediare cu atribuții suprapuse și reducerea personalului.

Această ecuație vrem să o înțelegem: cum vom face mai mult, mai repede și mai bine, cu mai puțini oameni, într-un sistem deja supraîncărcat?

De aceea, vă adresăm public 10 întrebări concrete și vă invităm să ne răspundeți la ele în MIPE:

1. Care sunt argumentele pentru continuarea măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan în ceea ce privește specialiștii care gestionează fondurile europene?

Cum justificați diminuarea cu peste 30% a veniturilor acestora, în condițiile în care măsura nu a generat economie la bugetul tarii conform calculelor anterioare facute chiar de MIPE, iar efectele asupra oamenilor și asupra sistemului sunt contrare obiectivului declarat, de întărire a capacității administrative?

România și-a asumat, prin Foile de parcurs și programele de Asistență Tehnică, consolidarea capacității administrative, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare, pregătirea, stabilitatea și menținerea personalului.

2. În Programul de Guvernare, pentru următoarea perioadă de programare, este prevăzută comasarea Autorităților de Management și a Organismelor Intermediare cu atribuții suprapuse, precum și reducerea personalului.

Care este analiza funcțională care o fundamentează?Care sunt, concret, Autoritățile de Management, Organismele Intermediare și atribuțiile considerate „suprapuse”?

Au fost analizate rapoartele de audit din anii precedenți, care au semnalat gradul ridicat de încărcare a personalului, înainte de a propune o nouă reducere?

Autoritățile de Management gestionează deja programe complexe, cu multiple priorități și sectoare de intervenție, iar actuala perioadă de programare intră într-o etapă de implementare deosebit de intensă.

Care este analiza care demonstrează că aceste structuri pot fi comasate și personalul redus fără afectarea Sistemului de Management și Control, fără întârzieri și fără riscuri pentru absorbția fondurilor europene?

Întâi trebuie stabilit ce activități avem de realizat și de câți oameni este nevoie pentru realizarea lor. Abia apoi putem vorbi despre reorganizare și eventuale reduceri de personal. Nu invers ca pana acum.

3. De ce noua lege a salarizării elimină aproape în integralitate stimularea performanței?

PNRR trebuia să contribuie la modernizarea statului și creșterea eficienței administrației publice.Noua lege a salarizării urmărește echitatea salarială. Dar echitate nu înseamnă uniformizare mecanică.

Cum vor fi recunoscute complexitatea activității, răspunderea, competența, restricțiile, incompatibilitățile și rezultatele?

Cum poate fi construită o administrație performantă dacă tocmai specialiștilor care au performat cum sunt angajații în gestionarea fondurilor europene li se reduc substanțial veniturile?

4. Cine își asumă riscurile generate de supraîncărcarea personalului (140%),gradul nesustenabil de încărcare și presiunea termenelor cresc riscul de întârzieri, erori și corecții financiare?

Deficitul de personal, gradul nesustenabil de încărcare și presiunea permanentă a termenelor cresc riscul de întârzieri, erori și corecții financiare. În același timp, angajații care gestionează fonduri europene poartă o răspundere directă pentru actele și deciziile pe care le adoptă, răspundere care, în condițiile prevăzute de lege, poate fi inclusiv patrimonială. Cu alte cuvinte, presiunea și supraîncărcarea cresc riscul de eroare, în timp ce consecințele acestor erori pot ajunge să fie suportate chiar din patrimoniul propriu al angajaților.

Cum va fi protejat Sistemul de Management și Control și, implicit, finanțarea europeană dacă, peste problemele existente, se suprapune o nouă reducere de personal?

5. Cum intenționați să opriți migrația specialiștilor cu 10, 15 sau 20 de ani de experiență?

Cum va fi oprită migrația în condițiile diminuării veniturilor, creșterii volumului de muncă și perspectivei reducerii personalului? Prin diminuarea veniturilor decalajele de venituri dintre angajatii MIPE si mediul privat sau alte institutii s-au intensificat, contrar recomandarilor din programele de Asistenta Tehnica:

”asigurarea din AT a cheltuielilor salariale, inclusiv a majorării salariale acordate personalului din sistemul fondurilor, a condus la scăderea fluctuației de personal, de la 13% în 2013, la 6,82% în 2020, menținând-se sub ținta POAT 2014-2020 de 10%, fiind astfel diminuate dificultăţile întâmpinate în derularea activităţilor specifice şi atingerea rezultatelor propuse de către instituţiile care gestionează fonduri UE, în ceea ce privește menținerea în sistem a unui personal calificat și motivat, prin diminuarea migrării resurselorumane spre mediul privat”

Când pleacă un specialist cu 20 de ani de experiență, România nu pierde doar un angajat. Pierde expertiză și memorie instituțională care nu pot fi reconstruite peste noapte.

7. Dacă avem Asistență Tehnică, de ce specialiștii în fonduri europene desfășoară activități precum arhivarea și inventarierea, în timp ce pentruactivitățile complet noi nu există  formare profesională?

De ce resursele disponibile nu sunt utilizate pentru servicii de suport, astfel încât specialiștii să își poată concentra timpul asupra activităților pentru care expertiza lor este indispensabilă?

Este eficient ca unui specialist format în ani de gestionare a fondurilor europene să-i fie alocate activități suplimentare unui grad de incarcare deja foarte mare in loc sa fie asigurate prin servicii suport?

Personalului i-au fost atribuite activități și responsabilități noi, fără ca pregătirea profesională să țină întotdeauna pasul cu acestea.Cum putem cere performanță într-o activitate nouă fără să asigurăm mai întâi pregătirea necesară?

Formarea profesională nu este un beneficiu acordat angajatului. Este o măsură de protecție a sistemului împotriva erorilor, întârzierilor și corecțiilor financiare.

8. De ce riscăm să pierdem expertiza internă pentru ca apoi să o cumpărăm din exterior?

Programele de Asistență Tehnică urmăresc consolidarea capacității administrative și dezvoltarea expertizei interne.

Care este logica diminuării veniturilor propriilor specialiști, supraîncărcării lor și asumării riscului de a-i pierde, pentru ca ulterior statul să achiziționeze din exterior expertiza pe care nu a reușit să o păstreze în propriile instituții?
Consultanța trebuie să completeze și să dezvolte expertiza internă, nu să se substituie acesteia.

9. Cum va fi gestionat volumul uriaș de implementare rezultat din supracontractare ( 140%), concomitent cu reducerea personalului?

Programele au ajuns la aproximativ 140% contractare, fără să avem cu 40% mai mulți oameni.
Supracontractarea de ieri este volumul uriaș de implementare de astăzi: monitorizare, verificări, plăți, achiziții, nereguli, indicatori și vizite la fața locului.

În același timp, Programul de Guvernare propune minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune și trebuie pregătită următoarea perioadă de programare.

Cu ce oameni vor fi realizate toate acestea dacă, simultan, reduceți personalul?

Mai mult, programele aferente perioadei de programare 2021–2027 trebuie duse la final și închise până la 31 decembrie 2029, iar obiectivul României nu poate fi doar închiderea lor administrativă, ci închiderea cu un grad cât mai ridicat de absorbție și cu pierderi minime de fonduri europene. Aceasta înseamnă că anii următori vor concentra tocmai etapa cea mai intensă de implementare, verificare, plată și închidere.

Prin urmare, nu discutăm doar despre gestionarea supracontractării. Discutăm despre trei procese majore care se suprapun: implementarea unui volum de contracte care depășește alocările programelor, închiderea perioadei 2021–2027 cu un grad ridicat de absorbție și pregătirea viitoarei perioade de programare.

Cu ce oameni vor fi realizate toate acestea dacă, exact în perioada în care volumul și complexitatea activității ating nivelul maxim, reduceți personalul?

10. De ce dialogul cu profesioniștii lipsește tocmai atunci când se iau decizii care îi privesc direct?

De ce decizii importante pentru România sunt luate fără consultarea reală a celor care cunosc sistemul și îl fac să funcționeze?
Profesioniștii sunt importanți doar când li se cer rezultate și când trebuie să suporte consecințele deciziilor luate fără ei?

Dialogul nu blochează reforma. Dialogul poate face reforma mai bună, mai realistă și mai eficientă.
Dialogul reprezinta principul de baza intr-osocietata dezvoltata.

Și, dincolo de toate aceste întrebări, rămâne una fundamentală:

CUM VOM ATRAGE 10 MILIARDE DE EURO PE AN, VOM IMPLEMENTA PROGRAMELE ACTUALE, VOM PREGĂTI URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE ȘI VOM RESPECTA ANGAJAMENTELE ASUMATE FAȚĂ DE COMISIA EUROPEANĂ, REDUCÂND ÎN ACELAȘI TIMP PERSONALUL CARE TREBUIE SĂ FACĂ TOATE ACESTEA?

Sunt întrebările profesioniștilor care gestionează fondurile europene și care își asumă, în fiecare zi, răspunderea pentru funcționarea acestui sistem.

Noi am căutat argumentele care să demonstreze că aceste măsuri vor consolida capacitatea administrativă. Nu le-am găsit.

România are în față o perioadă decisivă. Reforma este necesară. Reorganizarea poate fi necesară. Dar asemenea decizii trebuie să pornească de la diagnostic, analiza funcțională, volumul real de muncă, evaluarea riscurilor și dialogul cu profesioniștii sistemului.

Fondurile europene nu se atrag singure ci cu oameni competenți, experimentați, bine pregătiți, motivați și respectați.

Vă așteptăm la un dialog corect, deschis și real în MIPE, domnule Siegfried Mureșan, un dialog care, din păcate, în ultima perioadă a lipsit", se arată în scrisoarea adresată de angajații care gestionează fonduri europene premierului desemnat Siegfried Mureșan.

Update:

Într-o postare pe pagina de Facebook, Siegfried Mureșan a anunțat că, la solicitarea sa, fiecare audiere va dura 60 de minute, pentru ca miniștrii să își prezinte obiectivele, iar parlamentarii să poată adresa întrebări. 

"Astăzi încep audierile miniștrilor desemnați în Parlamentul României. La solicitarea mea, fiecare audiere va dura 60 de minute, nu 30 de minute, ca în trecut. Astfel, fiecare ministru va avea suficient timp de a-și expune obiectivele, iar parlamentarii să adreseze întrebări.

Mai jos, calendarul complet al audierilor:

Astăzi, 28 septembrie 2026

14:00–15:00 — Sebastian Burduja — Energie

15:00–16:00 — Tánczos Barna — Agricultură și Dezvoltare Rurală

16:00–17:00 — Radu Miruță — Apărare Națională

17:00–18:00 — Cătălin Drulă — Transporturi și Infrastructură

18:00–19:00 — Alexandru Nazare — Finanțe

19:00–20:00 — Irineu Darău — Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism

Marți, 29 septembrie 2026

10:00–11:00 — Mircea Abrudean — Afaceri Interne

11:00–12:00 — Dragoș Pîslaru — Investiții și Proiecte Europene

12:00–13:00 — Raluca Turcan — Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială

13:00–14:00 — Oana Gheorghiu — Sănătate

14:00–15:00 — Oana Țoiu — Afaceri Externe

15:00–16:00 — Andrea Chiș — Justiție

16:00–17:00 — Bulcsú Koppány Ötvös — Cultură

17:00–18:00 — Mihai Dimian — Educație și Cercetare

18:00–19:00 — Cseke Attila — Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație

19:00–20:00 — Diana Buzoianu — Mediu, Ape și Păduri", a scris Siegfried Mureșan pe pagina de Facebook.

Știre inițială:

Audierile vor continua și marți, iar miercuri este programat votul de învestire, în cadrul ședinței plenului Parlamentului.

Conducerile PNL, USR şi UDMR au aprobat programul de guvernare şi lista miniştrilor propuşi pentru Guvernul Mureşan. Prim-ministrul desemnat a depus documentele la Parlament sâmbătă, iar duminică le-a transmis miniștrilor propuși câte o scrisoare. PSD, în schimb, a criticat programul de guvernare depus sâmbătă în Parlament.

"Priorităţile Guvernului şi ale fiecărui ministru sunt clare. Am transmis fiecărui membru al Guvernului pe care îl propun o scrisoare cu misiunea sa pentru România. Vreau ca românii să ştie exact ce va face acest Guvern şi care sunt priorităţile fiecărui ministru", a declarat Siegfried Mureşan.

Scrisorile trimise miniștrilor includ un mesaj comun privind principiile mandatului, dar și mesaje personalizate pentru fiecare ministru. Siegfried Mureșan este a treia propunere de premier a președintelui Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și Adrian Veștea nu au reușit să formeze un Guvern care să obțină votul Parlamentului. 

"Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine", a spus Siegfried Mureşan.

Siegfried Mureşan a propus un Guvern format din 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea fiecărui partid din coaliție. Cabinetul include și 10 miniștri care au făcut parte din Guvernul Bolojan. 

Echipa propusă de Siegfried Mureşan:

* Mircea Abrudean (PNL) - ministru al Afacerilor Interne şi viceprim-ministru

* Radu Miruţă (USR) - ministru al Apărării Naţionale şi viceprim-ministru

* Tánczos Barna (UDMR) - ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi viceprim-ministru

* Andrea Chiş (independentă) - ministru al Justiţiei

* Alexandru Nazare (PNL) - ministru al Finanţelor

* Oana Ţoiu (USR) - ministru al Afacerilor Externe

* Oana Gheorghiu (PNL) - ministru al Sănătăţii

* Cătălin Drulă (USR) - ministru al Transporturilor şi Infrastructurii

* Cseke Attila (UDMR) - ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

* Raluca Turcan (PNL) - ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

* Dragoş Pîslaru (PNL) - ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene

* Irineu Darău (USR) - ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului

* Diana Buzoianu (USR) - ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor

* Sebastian Burduja (PNL) - ministru al Energiei

* Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) - ministru al Culturii

* Mihai Dimian (PNL) - ministru al Educaţiei şi Cercetării

Dan Reşitnec (USR) este propus secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.