Liderii serviciilor secrete și șefii celor mai influente instituții din România nu ar mai trebui să rămână zeci de ani agățați de scaune, spune Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a trimis în Parlament o inițiativă legislativă prin care cere reguli și limite de timp pentru persoanele care preiau frâiele acestor structuri.
Dacă proiectul devine lege, directorii de la SRI, SIE, SPP, DGPI, DGIA și STS vor avea mandate fixe de cinci ani. Mai mult, nimeni nu va avea voie să stea în funcție mai mult de două mandate, adică cel mult zece ani în total.
Senatorul Nicolae Vlahu, printre inițiatorii propunerii, explică de ce este nevoie de această frână legislativă tocmai în zona de intelligence, unde se lucrează cu secrete de stat și puteri uriașe:
„Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune şi pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc şi pentru alţi profesionişti care pot să îşi asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parţial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege”, a afirmat Nicolae Vlahu, citat de Agerpres.
Regula se extinde: Schimbări cerute la BNR, CNA și CNCD
Tăierea mandatelor pe viață nu se oprește doar la serviciile secrete. AUR vrea aceeași rotație a cadrelor și în agenții-cheie cu rol de arbitru economic sau social. Pe listă apar Banca Națională a României (BNR), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și ORNISS, instituția care acordă certificatele de acces la informații clasificate.
Inițiatorii atrag atenția că funcțiile ocupate la nesfârșit erodează încrederea publică și blochează reformele:
„Exercitarea pe perioade îndelungate a unor funcţii-cheie, în lipsa unor limite clare privind durata şi numărul mandatelor, poate alimenta suspiciunile privind independenţa instituţiilor şi poate favoriza apariţia unor conflicte de interese”, consideră AUR.
Fără portițe de scăpare: Mandatele parțiale se pun la socoteală ca întregi
Textul de lege include o prevedere menită să blocheze tertipurile politice. Astfel, orice mandat exercitat doar parțial, de exemplu, prin demisie sau suspendare strategică, va fi asimilat automat unui mandat complet. În acest mod, nimeni nu va putea reporni numărătoarea prin demisii de formă.
