Consiliul constituţional francez a declarat recent că nu intenţionează să introducă un contract de muncă pentru detinuţi, deşi folosirea acestora ca forţă de muncă ieftină este des întâlnită în închisorile din Franţa. Consiliul a fost sesizat în acest sens chiar de doi deţinuţi din Metz, care cer o reglementare clară a muncii  din penitenciare. Patrice Spinosi, avocat al Observatorului international al închisorilor regretă decizia Consiliului, afirmă ziarul francez Liberation.

 Autor: Raluca Ţena

Deşi a fost sesizat, Consiliul a considerat că absenţa unui contract de muncă în penitenciare nu îi privează pe deţinuţi de drepturile şi libertăţile fundamentale.  Pentru  Patrice Spinosi, această decizie este o mare dezamăgire: ”în loc să introducă o legislaţie fermă în astfel de cazuri, Consiliul a preferat să nu-şi asume responsabilitatea. Pentru că această ocazie a fost ratată, ne vom angaja într-o dezbatere politică pentru a ne face auzite revendicările la nivelul guvernului”, a mai declarat acesta.

Revendicările  deţinuţilor legate de contractul de muncă

Deţinuţii cer drepturi şi garanţii pentru munca prestată, precum dreptul la pensie şi la servicii sociale. În plus, mai revendică şi un salariu decent (în prezent, plata se încadrează între 1 şi 3 euro pe oră). De asemenea, trebuie reglementată şi durata unei zile de muncă, care momentan depinde de voinţa administratorului închisorii.

Pe de altă parte, directorii penitenciarelor au propriul regulament de rezolvare a conflictelor: îi recompensează pe deţinuţii obedienţi şi îi pedepsesc pe cei care nu respectă regulile nescrise ale jocului. Astfel de practici fac dificilă reinserţia deţinuţilor pe piaţa de muncă şi aduce atingere drepturilor fundamentale, egalităţii şi libertăţii legate de muncă. În Franţa, această situaţie seamănă mai mult cu secolul al  XIX-lea, a mai declarat Patrice Spinosi.

Tot Patrice Spinosi afirmă că lupta nu se va opri aici. „ Trebuie să continum această acţiune pentru a atrage atenţia guvernului. Chiar dacă oamenii politici refuză să se implice, vom duce eforturile mai departe. În 2009, în cadrul dezbaterii parlamentare legate de legea penitenciarelor, grupul socialist nu a părut ostil introducerii unui contract de muncă pentru deţinuţi. Acest contract nu va aduce niciun risc securităţii publice. Trebuie doar să limităm puterea de decizie a administraţiei închisorilor şi să apărăm drepturile celor închişi.”

Situaţia din România

În România, deţinuţii au posibilitatea să muncească în afara penitenciarului. De exemplu, în penitenciarul Jilava, câţiva dintre deţinuţi muncesc pe un şantier din Bucureşti. Câştigă aproximativ 1.500 de lei pe lună, dar păstreaza doar  40% din această sumă, restul ajungând în contul penitenciarului. Lună de lună, din salariile deţinuţilor care muncesc în timpul executării pedepsei, intra peste un milion de lei în conturile închisorilor. Aceşti bani ar trebui folosiţi pentru modernizarea penitenciarelor, dar de cele mai multe ori merg pe plata utilităţilor pentru care administraţia nu deţine fonduri suficiente.

Oficialii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au declarat că aceşti bani aduşi de deţinuţi ajung să fie folositţi pentru acoperirea facturilor pentru curent, apă sau gaze. În fiecare lună, instituţia primeşte peste un milion de lei de la cei 2.000 de deţinuti care lucrează. Pe lângă beneficii, există şi riscuri asumate. În 2010, şapte dintre cei care munceau în afara puşcăriei au fugit. Aceştia au fost prinşi, iar în prezent nu mai au drept de muncă, scrie PRO TV.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News