"Am spus-o mereu și o să repet de câte ori am ocazia - dreptul la pensie, fie că vorbim de o pensie națională sau de o pensie internațională, trebuie să fie stabilit într-un termen rezonabil. La pensia națională: maxim 45 de zile. La pensia comunitară (internațională), din punctul meu de vedere, nu ar trebui să dureze mai mult de 3-4 luni. Schimbul de informații este, însă, greoi între țări. Ține și de cât face un Ministru al Muncii o prioritate din acest subiect.
Din păcate, în regulamentele europene nu este prevăzut un termen strict pentru stabilirea dreptului de pensie al unei persoane care a lucrat în mai multe țări, astfel că ne rămane să ne punem noi la punct în România cu ce ține de casele de pensii și să ne implicăm în urmărirea termenelor de răspuns de la instituțiile omoloage din țările în care lucrează românii noștri. Nu este ceva foarte complicat, ține de seriozitatea cu care trebuie comunicat și pe urmă urmărit să se răspundă. Un simplu mesaj așteptând 'să se rezolve lucrurile' nu este suficient", transmite Violeta Alexandru.
Clarificările făcute de ministrul Muncii
"Din dorința de a lămuri persoanele care sunt în situația de a depune dosar pentru obținerea unei pensii internaționale, voi face mai jos câteva clarificări:
Pentru stabilirea drepturilor de pensie, persoana îndreptățită se adresează instituției de stabilire a dreptului de pensie din statul unde și-a stabilit domiciliul (reședința), cererea astfel depusă fiind transmisă tuturor instituțiilor omoloage din celelalte state în care persoana a lucrat. Cererea-tip, specifică fiecărui stat, trebuie să fie însoțită de documente doveditoare a stagiului de cotizare din România (carnetul de muncă, adeverințe de sporuri, adeverințe de grupă de muncă, livretul militar, diploma de studii superioare adeverința emisă de facultate, acte de stare civilă românești). Toate statele în care persoana a lucrat trebuie să colaboreze, în sensul schimbului de informații/documente, pentru emiterea deciziei de pensie internațională.
Odată cu transmiterea cererii de pensie, instituția din străinătate trebuie sa transmită și formularul cu confirmare a stagiului de cotizare realizat acolo. Data de acordare a pensiei este data de depunere a cererii în statul de domiciliu. După depunerea documentelor, la o anumită perioadă este bine ca solicitantul să ia legătura cu instituția unde a depus documentele și să verifice dacă le-a transmis instituțiilor omoloage.
Daca petentul domiciliază în România, se adresează casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu, completează formularele specifice Regulamentelor Europene sau Acordurilor Bilaterale, depunând documente doveditoare realizării stagiului de cotizare din străinătate și totodată documentele solicitate de legislația românească, daca dorește pensia și din România. Se completează formularele de legătură si se transmit către instituția din celălalt stat/state.
Statul respectiv urmează să confirme stagiului de cotizare și să emită decizia de acordarea sau respingerea a cererii de pensionare.
România trebuie să colaboreze îndeaproape cu celelalte state pentru a decide termene concrete pentru soluționarea dosarelor de pensie comunitară. Aici se vede neimplicarea miniștrilor de dinaintea mea, cărora nu le-a păsat să întreprindă niciun demers în acest sens, în atâția ani de zile!", a scris Violeta Alexandru pe Facebook.
Violeta Alexandru: Sute de dosare nesoluţionate
Sunt sute de dosare nesoluționate de mai bine de 2 ani. M-am apucat de treabă! Iată primele rezultate.
Am purtat discuții concrete pe acest subiect, cu atașații de muncă, cu ambasadorii țărilor în care avem întârzieri mari (Italia, Spania, de exemplu), cu omologii mei, miniștrii muncii din statele unde există comunități mari de români aflați în această situație. Am stabilit un flux operativ de schimb de informații/documente pentru soluționarea dosarelor, am transmis sesizări tuturor celor implicați.
Constat că cele mai mari întârzieri sunt în situațiile în care majoritatea persoanelor plecate în străinătate nu mai dețin documente doveditoare referitor la stagiul de cotizare din România, nu au asupra lor acte privind studiile efectuate, dețin acte de stare civilă din care nu reiese CNP.
Mari intârzieri apar când persoanele nu au reședința în statul în care prezintă cererea de pensionare. De acolo începe o corespondență cu autoritățile din România cu privire la actele-suport în calcularea perioadei de cotizare, documente care nu se află nici în posesia autorităților române nici în cea a statelor în care persoana a muncit. Am rugat autoritățile spaniole ca atunci când constată că nu sunt toate actele depuse să contacteze chiar ele cetățenii români pentru a le solicita. Am telefonat unor români din Spania pentru a lua direct de la ei câteva informații despre obstacolele pe care le întâmpină. Foarte utile conversațiile avute. I-am rugat să nu aștepte nici dânșii luni întregi fără să verifice stadiul cererii de pensionare eventual necesitatea completării cererii cu alte documente.
"Aceste lipsuri îngreunează sau chiar blochează, în anumite situații, stabilirea dreptului de pensie"
Aceste lipsuri îngreunează sau chiar blochează, în anumite situații, stabilirea dreptului de pensie. Astăzi am avut o discuție cu ministrul spaniol pe probleme de muncă, dl. Jose Luis Escriva Belmonte. Obiectivul nostru comun (pentru că ține de ambele țări): nu mai mult de 6 luni în soluționare. Președintele CNPP, Daniel Baciu și omologul său spaniol, au stabilit măsuri detaliate în cadrul unei discuții pe care am facilitat-o în cursul acestei săptămâni.
Îmi propun ca astfel de demersuri să fac și cu reprezentanții altor țări. Urmează Italia. Voi face schimbările ce se impun pentru ca lucrurile să funcționeze normal.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
