Creșterea consumului de droguri la cifra alarmantă de 18% stârnește un semnal de alarmă din partea celui mai longeviv activist din domeniu. Președintele Federației Neguvernamentale Antidrog, Gigel Lazăr, revine în spațiul public după cumpene medicale majore și contestă planurile pripite de dezincriminare fără infrastructură medicală. Specialistul cere politicienilor investiții masive în centre de tratament, campanii de prevenție și avertizează că noua Agenție Națională nu trebuie transformată într-o monedă de schimb politic.
Gigel Lazăr, președintele Federației Neguvernamentale Antidrog și cel mai longeviv activist din acest domeniu în România, a transmis un apel clasei politice. Trecut prin operații pe cord deschis, susținut de bypass-uri și confruntat cu o boală oncologică, specialistul avertizează că ideea capitulării în fața drogurilor este o crimă împotriva propriei generații tinere.
„Poate că unii au anticipat că parcursul meu public s-a încheiat. Au considerat că dacă am trecut printr-o intervenție chirurgicală majoră pe cord deschis, dacă viața îmi este susținută de bypass-uri, dacă gestionez zilnic povara diabetului și dacă am fost nevoit să înfrunt o patologie oncologică, voi alege retragerea, discreția și statutul de simplu spectator. Această interpretare a fost una complet eronată.
Ceea ce mă menține activ și ferm în spațiul public nu este o ambiție personală, ci un crez profund și de neclintit. Nicio suferință fizică și nicio cumpănă medicală nu au putut diminua implicarea mea totală în programele de prevenire primară și secundară ale Federației Neguvernamentale Antidrog. Dacă inima mea a avut nevoie de rigoarea și geniul științei medicale pentru a fi reconstruită, societatea noastră are nevoie astăzi de o reconstrucție morală și instituțională urgentă pentru a-și proteja viitorul. Atât timp cât dețin resurse vitale, acest crez mă obligă să rămân o voce dedicată apărării copiilor noștri”, spune Gigel Lazăr într-un comunicat remis DC News.
Gigel Lazăr: Fenomenul nu s-a agravat din lipsă de soluții
Faptul că numărul consumatorilor a explodat în România nu reprezintă o dovadă că substanțele interzise au învins. Acest lucru arată impasul unor decidenți care au refuzat să pună în practică soluțiile specialiștilor. În calitatea sa de consultant care a coordonat două strategii naționale și una europeană, Gigel Lazăr taxează dur pasivitatea autorităților.
„Am pus la dispoziția instituțiilor statului expertiză solidă, viziune pe termen lung și soluții fundamentate pe modele internaționale de succes. Am asistat însă, cu o profundă îngrijorare, la modul în care aceste documente strategice au fost lăsate neaplicate la nivel național. În acest context, mirarea publică privind creșterea consumului devine retorică. Afirmația resemnată conform căreia «lupta a fost pierdută» și că unica soluție rezidă în legalizare sau dezincriminare pripită reprezintă o capitulare iresponsabilă. Fenomenul nu s-a agravat din lipsă de soluții, ci din cauza absenței unei aplicări riguroase a strategiilor existente”, adaugă președintele Federației Neguvernamentale Antidrog.
Fantoma etnobotanicelor din anii 2000
O relaxare a legii fără să existe mai întâi spitale dedicate, clinici de recuperare și psihologi în școli riscă să repete coșmarul din anii 2000, când tinerii mureau pe capete intoxicați cu pliculețe vândute la colț de stradă. Liderul Federației solicită păstrarea și finanțarea masivă a centrelor de prevenire din fiecare județ.
„Vă solicit ferm să acționați cu maximă responsabilitate: implementarea unor măsuri de dezincriminare în absența unei infrastructuri naționale solide va genera un dezastru social major. Este imperativ să nu periclităm rețeaua națională a Centrelor din teritoriu. Datoria dumneavoastră constituie păstrarea, modernizarea și finanțarea prioritară a acestor structuri județene de prevenire, oferire de alternative și conștientizare, corelate strâns cu înființarea unor centre specializate de consiliere și tratament.
Istoria recentă ne oferă o lecție dureroasă. Reamintiți-vă criza etnobotanicelor din anii 2000, când unitățile de primiri urgențe erau suprasolicitate de tineri aflați în stări critice, deoarece statul a fost surprins fără mecanisme de prevenire și fără o plasă de siguranță în teritoriu. Nu avem dreptul moral să repetăm asemenea erori strategice”, mai spune Gigel Lazăr.
Noua agenție antidrog nu poate fi pradă de partid
Înființarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) trebuie să marcheze un punct de cotitură profesional, nu o simplă împărțeală de posturi politice. Tinerii din ziua de azi trăiesc în ritmul rețelelor sociale moderne, iar campaniile din birourile ministeriale nu mai au niciun ecou în rândul lor.
Pledoaria finală formulată de Gigel Lazăr cere acțiuni din partea Guvernului.
„Tranziția instituțională recentă - marcată de înființarea noii Agenții Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) - nu trebuie să se rezume la o simplă reformă administrativă. O structură de o asemenea importanță strategică nu poate deveni un instrument de negociere politică, ci trebuie încredințată exclusiv unor specialiști de marcă, unor profesioniști de carieră care înțeleg complexitatea fenomenului. Politicile antidrog nu se consolidează prin bune intenții sau campanii formale, ci prin alocări logistice și financiare adecvate realității obiective.
Salvarea generației actuale depinde de o prevenție autentică și de campanii de conștientizare dinamice, adaptate canalelor de comunicare specifice tinerilor din anul 2026. Noua generație evoluează într-o altă paradigmă socială, deține alte coduri de comunicare și prezintă vulnerabilități specifice. Pentru a-i proteja în mod real, este necesar să le înțelegem profilul psihosocial și să le punem la dispoziție alternative viabile, programe teritoriale integrate și centre de suport accesibile.
Din anul 2007 și până în prezent, am rămas consecvent aceleiași misiuni în cadrul Federației. Vă prezint această realitate nu din dorința de a genera divergențe, ci din responsabilitatea de a contribui la o societate sigură. Generația de mâine are nevoie de acțiuni guvernamentale ferme, nu de discursuri politice.
Care este strategia dumneavoastră concretă în raport cu acest apel?” conchide Gigel Lazăr.
Ce prevede inițiativa controversată din Parlament: Amenzi între 1.000 și 3.500 de lei în loc de dosar penal
Apelul lui Gigel Lazăr vine după un proiect de lege inițiat de senatoarea Victoria Stoiciu, susținut de Cristian Ghinea (USR). Documentul transformă faptele legate de consumul personal din infracțiuni pedepsite cu închisoarea în abateri administrative.
Textul legislativ propune o schimbare:
„(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei”.
Pentru substanțele încadrate ca droguri de mare risc, amenda crește la sume cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei. Proiectul include și trecerea la regimul contravențiilor a introducerii sau scoaterii din țară a stupefiantelor destinate consumului propriu, cu sancțiuni financiare de la 1.500 până la 3.500 de lei, în funcție de pericolul substanței.
Sumele pot fi majorate doar dacă faptele au loc în perimetrul școlilor, spitalelor, bazelor militare sau în sălile de spectacol, ori dacă autorii sunt cadre medicale sau inspectori de control. În apărarea legii, senatoarea Victoria Stoiciu susține că actualul cadru legal vânează inutil tinerii consumatori, în timp ce marii baroni ai traficului scapă nepedepsiți.
Fosta ministră a Justiției, Alina Gorghiu, s-a poziționat ferm împotriva proiectului și a spus că România nu poate face pași grăbiți fără o analiză temeinică. Aceasta mai spune că prioritățile statului trebuie să rămână prevenția, infrastructura de tratament și recuperarea medicală a victimelor, alături de unelte legislative mult mai aspre pentru anihilarea rețelelor de crimă organizată.
În același timp, președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a taxat dur demersul aflat în dezbatere la Senat. Acesta a respins categoric relaxarea sancțiunilor pentru deținerea de substanțe interzise și a cerut instituțiilor de forță o ripostă necruțătoare împotriva celor care aprovizionează piața neagră.
