Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, a explicat cum ar trebui să arate viitorul asigurărilor de sănătate, dar şi de ce ar trebui regândită solidaritatea.
Întrebări cheie. Cum regândim solidaritatea?
"Gândindu-mă la ce idei aș putea să vă adresez pentru a vă capta atenția, vă pot spune doar cum vedem noi sistemul de sănătate prin filtrul matematic, al metodologiilor de abordare a riscului și a teoriei probabilităților. Mi-am dat seama cât de greu este să găsești un echilibru între cele două forțe de tracțiune pe care eu, ca pacient, le regăsesc într-o mare măsură.
Tendința este, pe de o parte, cea a unora aflați în așteptare, sau chiar a statului în generozitatea sa de a da totul și de a pune totul la dispoziție, iar pe de altă parte, zona privată care, în dinamica ei naturală, tinde să împingă pacientul spre zona exclusivistă a potenței financiare. Și nu vă invidiez pentru cât de greu este să găsiți o pondere sănătoasă între aceste două tracțiuni, în condițiile în care am văzut că România se află pe penultimul loc în ceea ce privește alocarea financiară ca procent din PIB.
Cum regândim solidaritatea într-o lume în care sistemele de sănătate sunt tot mai solicitate, populațiile îmbătrânesc, tehnologia schimbă profund modul în care prevenim, diagnosticăm și tratăm, iar așteptările cetățenilor cresc mai repede decât capacitatea instituțiilor de a răspunde? Sunt întrebări care nu privesc doar medicina, spitalele, medicii sau bugetele publice. Privesc, în egală măsură, arhitectura socială a încrederii.
Pentru că sănătatea este una dintre formele cele mai concrete prin care o societate își exprimă coeziunea, maturitatea și respectul față de demnitatea umană. Tema solidarității este, prin natura ei, sensibilă. Ea trebuie apărată de două excese:
Pe de o parte, de iluzia că statul poate face singur totul, oricând, pentru oricine, fără limite financiare, operaționale sau demografice.
Pe de altă parte, de tentația de a transforma sănătatea într-un teritoriu al resurselor individuale, unde protecția depinde doar de venit, de statut sau, câteodată, de noroc.
Între aceste două extreme se află spațiul responsabil al politicilor inteligente, al parteneriatelor bine reglementate și al piețelor care pot contribui la binele public, fără a abandona principiul echității", a mai declarat Alexandru Petrescu la Aspen Healthcare Summit.
Cum vede ASF sistemul de asigurări de sănătate
"Din perspectiva Autorității de Supraveghere Financiară, piața financiară non-bancară are un rol tot mai important în această conversație. Nu pentru că ar putea înlocui sistemul public de sănătate – acesta rămâne, totuși, coloana vertebrală a protecției sociale. Dar această coloană vertebrală are nevoie de mecanisme de sprijin, de soluții complementare care să preia presiunea, să aducă predictibilitate și să permită o utilizare mai eficientă a resurselor.
Asigurările de sănătate fac parte din această categorie de soluții complementare. Ele pot contribui la o mai bună distribuție a riscurilor, pot încuraja prevenția, pot facilita accesul rapid la servicii medicale, pot aduce disciplină contractuală și pot transforma o cheltuială imprevizibilă într-un mecanism financiar planificat. Mai simplu spus, ele nu vindecă sistemul, dar îl pot ajuta considerabil.
Datele recente arată că acest segment se află pe o traiectorie pozitivă. În anul 2025, primele brute subscrise pentru asigurările de sănătate, incluzând și activitatea sucursalelor, s-au situat la aproximativ 1,2 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul anterior. Totodată, la 31 decembrie 2025, societățile autorizate de ASF aveau 277.294 de contracte de asigurări de sănătate în vigoare, față de 246.520 la finalul anului 2024.
Sunt cifre care nu trebuie să ne entuziasmeze exagerat, dar care nici nu pot fi ignorate. Ele arată o piață încă în formare, dar cu o clară direcție de dezvoltare. Această evoluție ne spune ceva important despre societatea românească. Ne spune că tot mai mulți oameni și tot mai multe companii încep să privească protecția sănătății nu doar ca pe o reacție la boală, ci ca pe o formă de planificare responsabilă. Ne spune că există un apetit în creștere pentru soluții predictibile. Ne spune, de asemenea, că piața trebuie să fie tratată cu seriozitate, cu prudență și cu o supraveghere atentă, pentru că sănătatea nu este un produs financiar oarecare.
În spatele fiecărei polițe se află o vulnerabilitate umană, o familie, o nevoie de siguranță și, câteodată, chiar o teamă. De aceea, rolul ASF nu este doar de a urmări indicatorii – solvabilitate, conduită sau stabilitate financiară. Rolul nostru este să contribuim la construirea unei piețe în care încrederea nu este doar un slogan, ci o realitate verificabilă.
O piață în care consumatorul înțelege ce cumpără, ce drepturi are, ce riscuri sunt acoperite și în ce limite se încadrează. O piață în care contractul nu devine o capcană de limbaj tehnic, ci un instrument clar, coerent și transparent. România are nevoie de un model clar de complementaritate, un model în care sistemul public garantează accesul fundamental și protejează echitatea, iar mecanismele private, bine reglementate, adaugă capacitate, flexibilitate și prevenție", a precizat preşedintele ASF.
Principii "simple, dar ferme" pentru viitorul asigurărilor de sănătate
"Nu trebuie să alegem între solidaritate și responsabilitate individuală. O societate modernă are nevoie de ambele. Solidaritatea fără responsabilitate riscă să devină o presiune nesustenabilă.
În acest punct, tema summitului din această dimineață devine esențială. „Rethinking solidarity” nu înseamnă abandonarea solidarității, ci înseamnă aducerea ei în secolul XXI. Înseamnă să acceptăm că solidaritatea nu mai poate fi doar o redistribuire strict bugetară. Ea trebuie să însemne prevenție, educație financiară, digitalizare, date utilizate etic, produse de asigurare clare, protecția consumatorului, parteneriate instituționale și o cultură publică a responsabilității.
Digitalizarea poate avea un rol major, pentru că datele folosite corect și protejate riguros pot susține modele mai bune de prevenție, evaluarea riscurilor și personalizarea serviciilor. Însă digitalizarea trebuie tratată și în acest domeniu, ca și în altele, cu multă luciditate. Ea nu este o magie administrativă și nici un panaceu tehnologic. Este un instrument. Poate produce eficiență, dar poate produce și excludere, dacă nu este însoțită de reguli clare, acces echitabil și o protecție reală a persoanelor.
Din perspectiva ASF, viitorul asigurărilor de sănătate trebuie construit pe câteva principii simple, dar ferme:
- Stabilitate financiară, pentru ca promisiunea contractuală să poată fi onorată;
- Transparență, pentru ca oamenii să știe ce cumpără;
- Conduită corectă, pentru ca piața să nu crească prin confuzie;
- Inovație responsabilă, pentru ca tehnologia să servească omul, nu să-l transforme într-un simplu profil de risc;
- Și, poate cel mai important, încredere. Fără încredere, nicio piață nu este cu adevărat funcțională. Cu atât mai puțin o piață care se intersectează cu sănătatea. Cred că România se află într-un moment în care trebuie să treacă de la discuția despre crize la discuția despre arhitecturi. Costurile medicale vor crește, tehnologia va aduce tratamente mai bune, dar și mai scumpe. Cetățenii vor cere servicii mai rapide, mai clare, mai complexe, mai umane.
Întrearea este dacă vom continua să răspundem fragmentar, de la o urgență la alta, sau dacă vom avea curajul să construim mecanisme stabile", a încheiat Alexandru Petrescu.
