România rămâne printre țările europene cu cel mai dificil acces la tratamente inovatoare, iar pacienții așteaptă ani întregi pentru medicamente. Avertismentul a fost lansat de Ioana Bianchi, reprezentantă a A.R.P.I.M.
DC Media Group a organizat, pe 24 iunie 2026, evenimentul „HEALTH FORUM: Investiția în sănătate – pilon al securității naționale și al dezvoltării economice”, reuniune dedicată provocărilor și soluțiilor pentru sistemul sanitar din România. În cadrul dezbaterii, Ioana Bianchi, Director de Relații Externe al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (A.R.P.I.M.), a vorbit despre accesul pacienților la tratamente inovatoare, finanțarea sistemului de sănătate și impactul pe care investițiile în inovația farmaceutică îl pot avea asupra sănătății publice și economiei.
Din 168 de medicamente adoptate în perioada 2021-2024 la nivel european, mai puțin de 1 din 5 erau compensate
"Este important să vorbim despre legătura dintre accesul la inovație și finanțarea predictibilă. De cele mai multe ori, am văzut atât din partea politicienilor, cât și din partea decidenților sau a corpului medical că, atunci când vorbim de inovație, vorbim de medicamente scumpe, nu neapărat de valoarea medicamentelor. Situația în care ne găsim este următoarea: din 168 de medicamente adoptate în perioada 2021-2024 la nivel european, mai puțin de 1 din 5 erau compensate la începutul acestui an. Niciun medicament aprobat în anii 2023-2024 nu a fost compensat. Pentru cele 28 de medicamente compensate, media de așteptare a pacientului român era de peste 1.000 de zile.
"De unde pornesc aceste probleme?"
De unde pornesc aceste probleme? Am auzit că avem 5 miliarde de lei pe an suplimentar, dar studiile poziționează România cam pe ultimul loc dintre țările din Europa Centrală și de Est la cheltuiala netă cu medicamentele per cap de locuitor. Spun de cheltuiala netă pentru că de la Ministerul Finanțelor s-a vorbit despre contribuția asiguraților ca fiind prima sursă de alimentare a Fondului Național de Asigurări de Sănătate, dar ce nu s-a spus este că a doua sursă este contribuția industriei. Vorbim aici de taxa clawback, de contribuția de la contractele cost-volum și, mai nou, de anul trecut, de taxa de solidaritate. Pe de altă parte, când ne uităm la statistici și vedem că avem o finanțare de 5,8% din PIB pentru sănătate, față de o medie de 10%, trebuie să înțelegem că, în acei 5,8%, finanțarea publică este undeva pe la 4,8%, pentru că acolo sunt incluse și finanțările private, și cele out of pocket. Am auzit o veste extraordinară de la domnul președinte al CNAS-ului, cum că ar avea un excedent. Eu am extras declarațiile de la alte două evenimente, de la începutul acestui an și de la sfârșitul anului trecut, în care spunea că mai are nevoie de 3 miliarde doar pentru medicamentele din acest an. Am toată încrederea că ne vom lămuri, la un moment dat, cum stăm.
Suntem pe primul și pe al doilea loc la mortalitatea prevenibilă și cea tratabilă
De ce avem nevoie de acele miliarde pentru a asigura accesul la inovație? Deși s-a spus că mortalitatea prevenibilă și cea tratabilă sunt doar cu puțin peste media europeană, adevărul este că suntem pe primul și pe al doilea loc la acești indicatori. Inovația farmaceutică contribuie masiv la reducerea mortalității tratabile. Am câteva cifre interesante. În primul rând, introducerea inovației farmaceutice în perioada 2012-2024 a dus la un câștig de 1,8 milioane de ani de viață la nivel european. A dus la ameliorarea supraviețuirii la 5 ani pentru melanom, pentru cancerul mamar HER2 pozitiv și la aproape vindecarea hepatitei C.
Un studiu apărut ieri spune că, pentru fiecare euro investit în tratamentul inovator, randamentul acestei investiții este de aproape 6 euro, iar la nivelul României randamentul este de 8 ori mai mare în cazul medicamentelor oncologice. Sunt exemple foarte bune și în jurul nostru. Nu trebuie să ne uităm numai la Germania, Franța și Italia. Cehia și Polonia au fonduri atât pentru rambursarea temporară, cât și pentru rambursarea medicamentelor înalt inovatoare. Ceea ce susținem noi este că o finanțare sustenabilă și predictibilă duce și la stimularea investițiilor. Există exemple în Spania. De asemenea, duce și la economii de scară, pentru că scade numărul de zile de spitalizare. Ceea ce a spus domnul președinte al CNAS-ului, că această continuitate a actualizării listei nu se poate face decât după o nouă metodologie, considerăm că trebuie pus în balanță cu procesele care au fost intentate autorităților pentru accesul la medicație și pentru faptul că sunt medicamente care duc la decizii de rambursare. Vrem să le trecem printr-o nouă metodologie netestată de nimeni.
Ultima propunere
Ultima propunere pe care o avem este cea de aplicare a ghidurilor de tratament și a recomandărilor internaționale atât pentru prevenție, cât și pentru tratament, respectiv introducerea unor mecanisme de acces timpuriu", a spus Ioana Bianchi, Director de Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (A.R.P.I.M.).
VEZI TOATĂ EMISIUNEA AICI:
