Cele mai citite

Anevrismul, ucigașul silențios al creierului. Cum recunoști semnele unui AVC prin regula BE-FAST. Simptome aparent banale care pot ascunde un pericol mortal

Roxana Neagu Autor: Roxana Neagu
avc
AVC/ fotografie realizată cu ajutorul ChatGPT

Nu doare, de cele mai multe ori nu dă simptome, dar poate ucide în câteva clipe. Medicul Ștefăniță Dima explică de ce anevrismul cerebral este atât de periculos și care sunt semnele de alarmă ce impun prezentarea imediată la spital.

Ștefăniță Dima, medic neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial, avertizează că anevrismul cerebral este una dintre cele mai periculoase afecțiuni neurologice, deoarece, în cele mai multe cazuri, evoluează fără simptome până în momentul în care se rupe. Într-un interviu acordat DCNews, specialistul a explicat care sunt puținele semne care pot trăda existența unui anevrism, de ce investigațiile imagistice sunt esențiale și care sunt simptomele de alarmă ale unui accident vascular cerebral, sintetizate în regula BE-FAST. Potrivit medicului, atunci când un anevrism se rupe, jumătate dintre pacienți își pierd viața, motiv pentru care recunoașterea rapidă a simptomelor și prezentarea de urgență la spital pot face diferența dintre viață și moarte.

”Avem anevrisme de toate tipurile. Unele sunt localizate în zone unde le putem vedea mai ușor. Un exemplu este al unui pacient căruia îi cade pleoapa. Atunci, spunem că este o problemă cu nervul 3, care este foarte aproape de originea arterei comunicante posterioare. E un loc unde poate apărea un anevrism, nu mare, dar poate apăsa pe nervul 3. Atunci investigăm și, tratându-l, dispare. Angiografia este vitală, trebuie să o facem. Înainte nu aveam angio CT-ul (n.r. angiografie prin tomografie computerizată), e o tehnică recentă” a subliniat Ștefăniță Dima, neuroradiolog intervenționist la Spitalul Memorial, în interviul acordat DCNews

50% din pacienții cu anevrism ”se prăpădesc”

Însă, de cele mai multe ori, pacienții ajung la medicul neurolog cu ambulanța, cu anevrismul rupt, cu carotida (arteră majoră din gât n.r.) blocată. ”Când se rupe anevrismul, 50% din pacienți se prăpădesc” avertizează dr. Ștefăniță Dima. 

AVC/ fotografie ChatGPT

foto ChatGPT/ AVC

BE-FAST, simptomele unui AVC

”Nu sunt semne de alarmă, simptome?” întreabă Val Vâlcu. ”Sunt și vorbim aici de celebrul FAST, transformat recent în BE-FAST.

  • F  - Face Fața se strâmbă, cade jumătate de față, cade colțul gurii. 
  • A - Arm Brațul corespunzător jumătății de față cu probleme și care este opus zonei de creier care e afectată, e deservită de vasul de sânge care se astupă și nu mai funcționează. Vrem să luăm o sticlă de apă în mână, dar ne cade. 
  • S- Speach. Pacientul încearcă să spună ceva, dar nu mai articulează bine cuvintele. 
  • T - Time. E inamicul pacientului. Cu cât ajunge mai repede la spital, cu atât e mai bine.
  • B - Balance. Tulburări de echilibru. 
  • E - Eye. Tulburări de vedere. Când vedem încețoșat, dublat - și acesta poate fi semnele unui AVC ischemic sau hemoragic” a atenționat medicul neororadiolog invervenționist. 

Anevrismul, un ucigaș silențios

”30% din AVC-uri sunt false, generate de scădere de tensiune, consum de alcool, de o reacție adversă la un medicament, lipsa de calciu. Anevrismele sunt de mici dimensiuni (până la 10 mm), dimensiuni medii (10 - 25 mm) și de dimensiuni mari sau gigante (peste 25 mm). Un anevrism de 20 - 25 mm apasă și dă simptome, dureri de cap, deficit de focalizare. Când e mai mic, nu. E un ucigaș silențios” punctează medicul. 

O altă provocare majoră a creierului: tumorile și bariera hemato-encefalică

Vorbind despre tumori, medicul neuroradiolog a subliniat că ”la nivelul creierului există ceva ce nu are alt organ, se numește bariera hemato-encefalică, adică medicamentele din sânge foarte greu trec în creier. Protecția creierului este făcută pentru microbi. Nu intră microbul, dar nici citostaticul, antibioticul. Sunt foarte puține antibiotice care trec această barieră. De aceea ne temem foarte mult de meningo-encefalite, sunt greu de tratat. Dar exact același lucru se întâmplă cu partea de chimio-terapie. Avem, însă, o soluție, este destul de recentă - suntem foarte aproape de primele cazuri în România. Slăbim bariera, nu o rupem de tot, fără a vulnerabila creierul, apoi injectăm chimioterapicul. De aproximativ un an a început să fie folosit în lume și va ajunge și-n România foarte curând”. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți.

Urmăriți DCNews și pe Google News

Adaugă comentariu

0 caractere :: Număr maxim de caractere 1000

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Citește mai multe din Sanatate
Citește mai multe din Sanatate
x close