Colegiul Medicilor a lansat un ghid cu recomandări privind comunicarea diagnosticelor grave, susținând comunicarea empatică, cu impact direct asupra relaţiei dintre medic şi pacient şi asupra modului în care pacienţii își înţeleg şi gestionează diagnosticul.
Comunicarea unui diagnostic grav reprezintă unul dintre cele mai complexe momente din practica medicală. Modul în care aceste informații sunt transmise influențează direct încrederea pacientului, relația terapeutică, înțelegerea opțiunilor de tratament și capacitatea pacientului și a familiei de a gestiona un moment de mare vulnerabilitate. Comunicarea unui diagnostic dificil reprezintă o provocare inclusiv pentru medic, atrage atenția Colegiul Medicilor.
„Colegiul Medicilor susține necesitatea ca medicii să dețină abilități de comunicare, importante mai ales când actul medical presupune cazuri dificile, în care încărcătura emoțională e deosebită si resursele medicale la limită. Modul în care comunici, alături de profesionalism și medicina bazată pe dovezi, crește încrederea pacientului în recomandările pe care i le faci, iar aceste lucruri se învață”, a declarat Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor, la evenimentul de lansare.
Ghidul îi are ca autori pe prof. Sorin Costreie, prof. dr. Alina Tănase, Anamaria Neagu și pe dr. Gabriela Florea, singurul doctor în Medical Humanities din România.
„ În medicina de la noi, accentul e pus aproape total pe medicină ca știință. E fundamental ca medicul să fie cercetător, dar e fundamental să știe ca în față are un om, cu tot ce înseamnă fricile lui, a spus prof. Sorin Costreie. Nevoia de empatie este o nevoie fundamentală. Susținem inițiativa de a stopa violența împotriva doctorilor și de a recâștiga statutul special pe care doctorul trebuie sa îl aibă, dar să nu uităm că nu există doctori fără pacienți. După cum nu există profesori fără studenți sau elevi”, a avertizat Costreie.
Prof. dr Alina Tănase a recunoscut că de foarte multe ori este obligată să aducă vești proaste pacienților și că îi este greu să le rosteasă. ”Am văzut cum se schimbă privirea unui pacient și cum i se răstoarnă viața. De fiecare dată mă întreb: poate trebuia să spun ceva sau să nu spun altceva? Noi, ca medici, învățăm mulți ani să diagnosticăm, să tratăm, învățăm mai puțin să ne uităm față în față cu suferința umană și poate și mai puțin să o vorbim cu voce tare. Aceasta abilitate de a da veștile proaste corect, empatic, foarte aproape de pacient cred ca e o abilitate pe care nu o ai de la sine. E un lucru pe care îl înveți, pe care îl exersezi, un lucru pe care îl rafinezi. Ghidul considerăm ca e un ajutor pentru medicii care la un moment dat s-au gândit ca le tremură vocea când vorbesc cu pacienții sau că nu știu unde să-și țină privirea”.
Medicul Gabriela Florea a explicat ce înseamnă Medical Humanities și de ce e important ca medicii să aibă acces la acest ghid. ”Cu sprijinul Colegiului Medicilor, oferim o unealtă, o ancoră de sprijin, pentru cadrele medicale. Medical Humanities în română înseamnă integrări umaniste în medicină presupune trecerea la a înțelege pacientul și a-l ajuta, dar și a ne ajuta, ca medici”.
Ghidul reunește recomandări bazate pe dovezi, protocoale internaționale validate și exemple concrete de comunicare empatică, venind cu instrumente practice pentru gestionarea conversațiilor dificile cu pacientul, pornind de la protocoalele internaționale adaptate realităților practicii medicale din România.
