Criza de la Cernavodă scoate la iveală erori care puteau fi evitate, susține prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu. România ar fi avut soluții tehnice și capacități de cercetare pentru a preveni problemele provocate de scăderea debitului Dunării, însă acestea au fost ignorate. Specialistul acuză proiecte prost concepute, bani cheltuiți fără rezultate și lipsă de strategie, în timp ce oprirea celui de-al doilea reactor se apropie.
România se află în fața uneia dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, pe fondul secetei, scăderii debitului Dunării și al efectelor directe asupra producției de energie. La Cernavodă un reactor a fost deja oprit, iar oprirea celui de-al doilea va avea loc în doar 2 zile, în ciuda măsurilor luate pentru a-l ține în funcțiune.
DCNews a discutat în exclusivitate cu prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu, de la Facultatea de Științe și Mediu a Universității "Dunărea de Jos" din Galați, care făcut mai multe dezvăluiri incredibile. Acesta a vorbit despre existența unor soluții și capacități tehnice ale României care au fost ignorate ani de zile. Specialistul susține că actuala criză nu este doar consecința secetei, ci scoate la iveală probleme profunde de strategie, competență și organizare. Mai mult, acesta a obținut informații directe de la oameni care au participat în procesul de scufundare al barjelor de pe Brațul Bala. El susține că scufundarea barjelor s-ar fi făcut fără un studiu batimetric (n.r. este o măsurare profesională a adâncimii apelor și o cartografiere a reliefului subacvatic) real, iar statul înrăutățește prin incompetență situația de pe Dunăre.
"Proiectul a fost foarte prost, iar realizarea a fost și mai proastă. În loc să obțină ce au vrut, au obținut rezultatul fix invers"
"Eu am făcut parte dintr-un consiliu științific și consultativ care s-a ocupat de validarea contractului cu China pentru unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Negocierea s-a petrecut undeva în perioada 2017-2018, pentru că a fost o chestiune destul de detaliată și lungă. Pe vremea aceea se preconiza semnarea acestui contract. Practic, era vorba despre creșterea capacității de producție de la Cernavodă cu unitățile 3 și 4 care erau mai mari decât actualele unități 1 și 2. Condiția pe care au pus-o chinezii din capul locului a fost mărirea cu peste 100% a capacității de răcire pe Dunărea veche, cea care asigură răcirea pentru unitățile 1 și 2. La momentul respectiv, repet, 2017-2018, ni s-a spus că au fost doar două cazuri de oprire de unități din cauza insuficienței apei. Dacă vrem să mărim capacitatea era necesar să facem niște lucrări în acest sens. Practic, ar fi trebuit făcute două lucrări: una mare de lărgire serioasă prin dragare, o dublare de secțiune pe Dunărea veche, și alta de blocare sau de diminuare a fluxului dintre canalul Bala spre brațul Borcea. Acolo este o intersecție și avem nevoie de creșterea debitului. Asta s-a întâmplat și acum. Au vrut să micșoreze debitul pe Brațul Bala ca să-l favorizeze pe cel de pe Dunărea Veche.
Atunci, s-au cheltuit vreo 10 milioane de euro. A fost titular de proiect AFDJ, Administrația Fluvială a Dunării de Jos. Au făcut un proiect foarte prost. Proiectul a fost foarte prost, iar realizarea a fost și mai proastă. În loc să obțină ce au vrut, au obținut rezultatul fix invers. În sensul că s-a creat pe brațul Bala un efect de pâlnie care ia și mai multă apă din debitul de la Dunărea Veche. Acolo s-au creat artificial niște adâncimi foarte mari, pe brațul Bala și este foarte greu acum să te duci să realizezi efectiv o distribuire a debitului. Ei au avut o intenție bună, o soluție extremă, dar trebuia făcută în același timp cu dragarea. De ce? Dacă blochezi o parte, la un curent, pe gropi, pe efect de pâlnie, rezultatul este cel pe care l-am avut, adică unul de moment, fără semnificație sau cantitate serioasă. La momentul respectiv, proiectul a fost prost. Între timp, Nuclearelectrica a demarat un proiect pentru mărirea, în continuare, a debitului pe Dunărea veche care să le ofere o răcire rezonabilă, chiar și în sezoane foarte secetoase precum cel de acum. Au făcut SF-ul cu niște firme de care nu am auzit. Au fost cheltuite câteva milioane de euro și a murit totul. Nu s-a mai întâmplat nimic.
"Nu mai are nimeni, de pe toată Dunărea, nu vorbesc doar de România, o asemenea capacitate. Ni s-a spus că nu sunt interesați, că au ei posibilități, și că o să facă ei"
În acest moment, AFDJ-ul are un buget de 270 de milioane de euro pentru amenajarea și asigurarea navigabilității Dunării, pe aproape toată Dunărea românească. Navigabilitate și dirijarea debitului către Dunărea veche au același obiectiv sau interes, și anume circulație pe sezoanele secetoase, dar și existența de apă suficientă pe Dunărea Veche. Din 270 de milioane, un proiect mare pe 10 ani, s-au apucat să facă o licitație cu ani puțini. Nu știm dacă a fost finalizată licitația. Oricum, șansele să se facă ceva în regulă din aceste 270 de milioane sunt foarte mici în acest moment. Acum, în paralel, în 2023, la noi, la Universitatea din Galați, s-a terminat licitația și am intrat în posesia celei mai mari nave de cercetare de pe toată Dunărea. Ea are, printre alte capacități, sisteme batimetrice foarte serioase și poate să facă profilul batimetric. De asemenea, poate să depisteze zonele critice în care trebuie să se facă lucrări hidrotehnice. De aici putem să vorbim de amenajarea fundului Dunării cu elemente speciale, care să conducă debitul pe o direcție care să permită încetarea sau diminuarea depunerii de sedimente.
Noi ne-am oferit către Nuclearelectrica să ne ocupăm. E singura unitate mobilă care poate să facă activitatea asta. Nu mai are nimeni, de pe toată Dunărea, nu vorbesc doar de România, o asemenea capacitate. Ni s-a spus că nu sunt interesați, că au ei posibilități, și că o să facă ei.
Între timp, prin proiectul acesta cu nava, despre care vorbesc, noi am făcut o modelare virtuală și apoi un model la scară. Modelul este la sediul unei firme care este partener în proiectul coordonat de noi. Se numește Flanders Hydraulics și este în Belgia. Am luat o bucată dintr-un sector critic al Dunării, respectiv Corabia-Turnu Măgurele și am făcut un proiect de 100 de metri, dar și un model la scară. E cel mai mare model de curgere pe fluviu din Europa și unul dintre cele mai mari din lume. El este funcțional.
"I-am invitat, din nou, pe cei AFDJ să vadă cum ar trebui făcute modelările. Nu a venit nimeni"
I-am invitat, din nou, pe cei AFDJ să vadă cum ar trebui făcute modelările, în special pe zona Bala-Borcea-Dunărea Veche. Nu a venit nimeni! Am invitat-o și pe doamna ministru al Mediului să vadă. Invitația a fost făcută de anul trecut, nu din acest moment. Am invitat și Ministerul Mediului să vină să-l vadă și să facă o extindere a acestui model. Modelul pe care îl avem, cel din Belgia, este făcut cu banii din proiectul european, făcut cu măsurătorile noastre. Este un model flexibil și atunci îl putem folosi și pe alte zone. Competența echipelor cu care am lucrat este recunoscută pe plan internațional. Toți banii pe care i-am luat de la UE au fost cheltuiți exact cum trebuie. Sunt la ora actuală publicații de top care prezintă aceste măsurători. Ele sunt supuse unei verificări științifice la nivel internațional. Avem pentru prima dată și un model fizic care poate fi verificat în permanență. Modelul acesta poate să facă predicție pe zona critică unde e amplasat, cu câteva zile înainte. Astfel, poate să prevină o mulțime de probleme. Poate să prevină posibilitatea de diminuare a debitului, a depunerii de sedimente, care afectează și navigația și răcirea. Nimeni nu a dat atenție acestui fapt!
România putea să aibă de multă baterii și capacități de stocare. "S-au întâmplat multe lucruri care puteau fi evitate"
Ceea ce vreau să scot în evidență este faptul că principala problemă pe care o avem în România este lipsa de competență. Nu avem o strategie pe termen lung. Strategia ar trebui să puncteze clar ce avem de făcut și să fie asumată de toată lumea. Acum 4 ani a fost un scandal despre o unitate mare, o investiție de un miliard de euro la Galați, în zona liberă, unde o firmă din Belgia construia baterii de stocare. Construia baterii mici pentru mașini, dar și baterii mari pentru unitățile care vor să stocheze. La ora actuală noi nu avem nicio capacitate de producție în acest sens. Cererea de credit către Eximbank s-a făcut cu cunoștința ministrului Energiei de pe vremea aceea împreună cu domnul Mica. Au semnat un protocol cu ministrul Economiei din Flandra. Până la urmă, Eximbank nu a mai acordat credit acelei firme. Firma s-a retras și și-a mutat producția în Muntenegru și Polonia. Eu am participat personal la studiul de fezabilitate pentru acest proiect și era un proiect bun. A fost un proiect aprobat ca SF. Asta ne-ar fi dat posibilitatea în doi ani de zile, pe capacitate maximă, să avem propriile noastre baterii de stocare. Acum în criză toată lumea vrea să facă stocare. Noi am fi avut baterii la noi acasă. Le puteam urca în camioane și le distribuiam în diferite locuri. Din cauza prostiei, a incompetenței, s-au întâmplat multe lucruri care puteau fi evitate, cu condiția să existe un pic de știință în toate deciziile. (...) Dacă ai informație suficientă și o transpui în niște modelări poți să ai predicții înainte ca situația dificilă să se instaleze. Așa poți să iei măsuri reale. Nu utilizăm nici echipamentele pe care le avem în România, și nici oamenii pe care îi avem în România, pentru că guvernele nu se interesează sau nu vor să se intereseze.
Alte dezvăluiri din grupurile de decizie: "Nu vrea să se afle cine este. A rămas total șocat de lipsa de competență a persoanelor care se află acolo"
Am discutat cu cineva care a fost pe baricade în momentul deciziilor legate de explozie și alte chestiuni aproape de Dunărea Veche, pe Bala. Deci am și aceste informații pe surse. Nu vrea să se afle cine este. A rămas total șocat de lipsa de competență a persoanelor care se află acolo. Unu la mână, stânca a fost aruncată în aer fără vreo posibilitate reală să aibă un efect asupra dirijării pe Dunărea Veche. Au aruncat-o în aer pur și simplu pentru a face un videoclip. Doi, nu a existat nicio batimetrie serioasă în zonă. Acestea au fost puse la întâmplare. Un studiu batimetric este un studiu ultrasonografic care dă exact profilul fundului Dunării. Sunt de o incompetență crasă, îmi pare rău. Mai mult, faptul că la prima vedere a fost un câștig pentru Cernavodă este o minciună. Dacă ne uităm pe cotele apelor Dunării la Cernavodă, care sunt publice, vom vedea că nu a fost nicio creștere de nivel de la începutul exploziei. A fost o minciună. Rezultatele pot fi comparate cu cifrele oficiale date de Apele Române la Cernavodă. Se poate vedea că nu a fost nicio creștere. Mai mult, se pare că motivul pentru care Navromul a pregătit barjele și nu a acționat imediat a fost din cauza faptului că a așteptat o comandă scrisă de la Ministerul Mediului sau Ministerul Transporturilor. Nu au avut aprobarea. Nu puteau să o facă de capul lor, pentru că le trebuia o comandă scrisă. Nu avem certitudinea, dar se poate verifica. Navrom a cerut pe mail o comandă, a cerut o hârtie, înainte să scufunde barjele. A durat 4 zile până a obținut aprobările, nu din alte motive", a explicat Lucian Georgescu.
