Unitatea 2 de la Cernavodă intră în procedura de oprire din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, iar România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații legate de resursele de apă din ultimii ani. Miki Koren, cetățean român stabilit în Israel, a explicat pentru DCNews cum reușește un stat cu suprafețe extinse de deșert să-și asigure necesarul de apă și ce soluții ar putea fi aplicate și în România.
România se confruntă în aceste zile cu o situație critică, după ce debitul Dunării a scăzut la un nivel extrem de redus. Apele Române au anunțat, marți, 11 august, că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă intră în procedura de oprire, în condițiile în care nivelul scăzut al fluviului afectează alimentarea cu apă necesară funcționării reactorului.
În acest context, DCNews l-a contactat pe Miki Koren, cetățean român stabilit la Tel Aviv, pentru a explica modul în care Israelul gestionează resursele de apă. Precizăm că Israelul, un stat cu suprafețe extinse de deșert (aprox. 60%) și resurse de apă limitate, se confruntă de decenii cu precipitații reduse și perioade de secetă, însă a dezvoltat un sistem prin care își asigură constant necesarul de apă fără a importa de la vecini și fără a face restricții la consumul casnic sau industrial.
Israelul și resursele de apă: Cum a transformat seceta într-o problemă gestionabilă
Miki Koren a explicat modul în care Israelul și-a construit sistemul de alimentare cu apă și rolul crucial pe care îl au astăzi uzinele de desalinizare.
„De nins, ninge foarte puțin, mai ales pe Muntele Hermon situat la granița cu Siria, iar de plouat, plouă mai ales în ianuarie-februarie. În ultima perioadă, din cauza încălzirii planetei, aceste ploi s-au redus cantitativ, dar Israelul a prevăzut această problemă și a luat măsuri. 80-85% din apa potabilă este produsă în uzinele de desalinizare a apei extrasă din Marea Mediterană. Această soluție nu prea se potrivește neapărat României, dar s-ar putea face una la Constanța, deoarece Israelul se întinde ca o fâșie de-a lungul Mării Mediterane, iar România are numai in est mare (Marea Neagră), deci s-ar putea face o uzină de desalinizare numai pentru aprovizionarea Dobrogei cu apă desalinizată. În Israel, cele șase uzine de desalinizare se află pe malul Mării Mediterane. Ele lucrează pe principiul osmozei, care folosește o membrană prin care apa este forțată să treacă prin presiunea creată de niște pompe cu o putere foarte mare, care împing apa sărată prin această membrană. Acolo are loc un proces fizico-chimic care separă sarea de apă potabilă. Acum există o metodă foarte economică, care preia această presiune a saramurii, care rămâne după filtrarea apei, și o folosește pentru împingerea unei noi cantități de apă de mare, reducând cantitatea de energie electrică folosită de pompe.
Restul de apă necesară este extrasă din pânze freatice, aflate cam la 400 de metri adâncime, și foarte puțin din Marea Galileei, care este pomenită în Vechiul și Noul Testament, unde Iisus Hristos a făcut minunile și faptele bune, i-a cunoscut pe apostolii Petru și Andrei și a predicat. Pe vremuri, acum vreo 40-60 de ani, toată apa provenea din Marea Galileei care este de fapt un lac (Kineret) și în care apa provenea din precipitații, și din râul Iordan. Apa era împinsă din Marea Galileei, care este cam la 200 de metri sub nivelul mării, într-un mic lac de acumulare, care este la aproximativ 150 de metri deasupra nivelului mării. De acolo, apa curgea datorită gravitației pe un apeduct circa 300 kilometri din nordul Israelului până în sud la Beer Șeva, oraș aflat la începutul deșertului. Dar faptul că nu mai sunt precipitații, și râul Iordan are un debit foarte mic, iar nivelul Mării Galileei a scăzut foarte tare”, a explicat Miki Koren, român stabilit la Tel Aviv, în exclusivitate pentru DCNews.
Reutilizarea apei, soluția utilizată de Israel pe care România ar putea să o adopte
Potrivit lui Miki Koren, una dintre cele mai importante lecții pentru România este reutilizarea apelor uzate și a celor rezultate după ploi, în special pentru agricultură.
„Ceea ce România ar trebui să facă este reutilizarea apelor menajere” - Miki Koren, cetățean român stabilit la Tel Aviv.
„În Israel, acest lucru este obligatoriu. Toate apele menajere și apele provenite din ploaie se varsă în niște lacuri de acumulare, nu în mare. Există un lac de acumulare lângă Tel Aviv care strânge apa menajeră din tot orașul și orășelele satelite de lângă Tel Aviv. Toate aceste ape menajere sau ape de ploaie, care se adună în lacuri de lângă orașele mari, se filtrează printr-un proces de oxigenare și se redau agriculturii. Apa nu devine potabilă, dar furnizează 40% din necesarul de apă pentru agricultură. Israelul nu are reactoare atomice, care să fie răcite continuu, deci nu are nevoie de apă, așa cum curge Dunărea pentru răcirea reactoarelor. Această reutilizare a apelor menajere cred că este un subiect care trebuie luat în considerare în România”, a mai spus Miki Koren.
Cum își asigură Israelul energia
„Electricitatea în Israel se produce prin folosirea gazului metan, gaz care se extrage din Marea Mediterană. Mai sunt posibilități de alimentare cu cărbune a centralelor electrice, dar acestea nu se mai prea folosesc din cauza poluării atmosferei. Așa cum a semnat și România tratate internaționale, așa și Israelul este semnatar al unor înțelegeri care să micșoreze folosirea cărbunelui. Dar dacă se întâmplă ceva în aprovizionarea cu gaze, există posibilitatea de trecere de la gaz la cărbune, care să alimenteze centralele electrice care furnizează electricitate populației și industriei”, a mai explicat Miki Koren.
Disciplina consumului de apă în Israel
Un element evidențiat de Miki Koren este modul în care Israelul își întreține infrastructura de apă și își educă populația pentru reducerea consumului. Potrivit acestuia, populația este disciplinată în ceea ce privește consumul de apă.
„Întreținerea acestei rețele de apă trebuie făcută... Așa cum este în România instituția Apelor Române, și în Israel este o instituție, Mekorot, care se ocupă cu întreținerea conductelor și distribuția apei. Nu știu care sunt pierderile în rețeaua de distribuție, dar aici oamenii sunt foarte disciplinați, nu lasă apa să curgă fără rost, opresc robinetul. Nu se face risipă! Oamenii aici sunt educați ca să nu facă risipă de apă! Cred că nici în România nu se mai face așa risipă, dar aici există o disciplină a apei. Uitându-ma la prețul la electricitate pe care-l plătesc românii, am ajuns la concluzia că prețul kilowatului este mai mare cu 30% decât prețul plătit în Israel.
Prețul la apă în Israel e cam la fel cu cel din România, de vreo 10 lei/mc, atât plătesc eu. Este interesant, dacă ai o defecțiune și există pierderi de apă în casă și n-ai băgat de seamă, plătești amenzi serioase, adică metrul cub devine mult mai scump decât îl plătești în mod normal. Cu toate acestea, dacă ți s-a întâmplat așa ceva și repari, și apoi aduci la întreprinderea de apă o dovadă că ai reparat, atunci ți se dau niște bani înapoi”, a mai spus Miki Koren.
Israelul furnizează apă și Iordaniei
Israelul folosește, de asemenea, apa desalinizată și în menținerea relației de pace cu Iordania, în urma acordului de pace semnat între premierul Itzhak Rabin si regele Hussein al Iordaniei în 1994. Miki Koren a explicat că această colaborare este legată inclusiv de menținerea relațiilor de pace în regiune: „Din acordul dintre Israel și Iordania, realizat în 1994, noi ne-am obligat să le dăm iordanienilor apă, că nici ei n-au apă. E aceeași zonă de secetă, iar noi ne-am obligat ca în fiecare an să le dăm o cantitate de apă destul de mare, de aproximativ 100 de milioane de metri cubi. Această apă este furnizată tot din apa desalinizată! Și ca să menținem relația de pace cu Iordania, suntem dispuși să le dăm apă - poate plătesc și ei ceva la apa asta, dar în niciun caz prețul pe care-l plătesc cetățenii israelieni - deci Israelul trebuie să producă o cantitate de apă desalinizată care să satisfacă și cerințele populației, și cerințele industriei si agriculturii și obligațiile pentru Iordania. Să nu uităm că Israelul furnizează apă si Fâșiei Gaza fiind obligată prin tratate internaționale”, a mai punctat Miki Koren, într-un interviu DCNews.
