Unitatea 2 de la Cernavodă intră în procedura de oprire din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, iar România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații legate de resursele de apă din ultimii ani. Miki Koren, cetățean român stabilit în Israel, a explicat pentru DCNews cum reușește un stat cu suprafețe extinse de deșert să-și asigure necesarul de apă și ce soluții ar putea fi aplicate și în România.
România se confruntă în aceste zile cu o situație critică, după ce debitul Dunării a scăzut la un nivel extrem de redus. Apele Române au anunțat, marți, 11 august, că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă intră în procedura de oprire, în condițiile în care nivelul scăzut al fluviului afectează alimentarea cu apă necesară funcționării reactorului.
În acest context, DCNews l-a contactat pe Miki Koren, cetățean român stabilit în Tel Aviv, pentru a explica modul în care Israelul gestionează resursele de apă. Precizăm că Israelul, un stat cu suprafețe extinse de deșert și resurse de apă limitate, se confruntă de decenii cu precipitații reduse și perioade de secetă, însă a dezvoltat un sistem prin care își asigură constant necesarul de apă.
Israelul și resursele de apă: Cum a transformat seceta într-o problemă gestionabilă
Acesta a explicat modul în care Israelul și-a construit sistemul de alimentare cu apă și rolul crucial pe care îl au astăzi uzinele de desalinizare.
„De nins, ninge foarte puțin la granița cu Siria, în Muntele Hermon, iar de plouat, plouă în ianuarie-februarie. În ultima perioadă, din cauza încălzirii planetei, aceste ploi s-au redus cantitativ, dar Israelul a știut toată această problemă și a luat măsuri. 80-85% din apa potabilă este din uzinele de desalinizare a apei din Marea Mediterană. Acestea nu se potrivesc neapărat României, dar se poate face una la Constanța, dar ca să ajungă de acolo apa la Oradea... e cale lungă! În Israel, cele șase uzine de desalinizare se află pe malul Mării Mediterane, care lucrează cu principiul de osmoză, o membrană în care niște pompe cu o putere extraordinar de mare împing apa sărată prin această membrană și acolo este un proces fizico-chimic care separă acea sare de apă potabilă. Acum este o metodă foarte economică, care preia această presiune a saramurii care rămâne după filtrarea apei și o folosește pentru împingerea unei noi cantități de apă.
Restul de apă e din pânze freatice, aflate la 400 de metri adâncime, și foarte puțin din Marea Galileii, unde Iisus Hristos a mers pe apă. Pe vremuri, se scotea apă de acolo, acum vreo 40-60 de ani, până când a început această secetă continuă. Acela era rezervorul de apă al statului Israel - existau niște pompe care ridicau apa din lac pe un deal, lac care e la -200 de metri față de nivelul mării, iar de acolo îi dădea drumul în cădere liberă pe niște apeducte. Era un apeduct care mergea din nordul țării până la Beer Șeva (n.r. sud). Dar faptul că nu mai sunt ploi, iar singura sursă care alimenta acest lac era râul Iordan... iar acest râu mai mult nu curge decât curge! Doar atunci când plouă există apă și în acest râu”, a explicat Miki Koren, român stabilit în Tel Aviv, în exclusivitate pentru DCNews.
Reutilizarea apei, soluția utilizată de Israel pe care România ar putea să o adopte
Potrivit lui Koren, una dintre cele mai importante lecții pentru România este reutilizarea apelor uzate și a celor rezultate după ploi, în special pentru agricultură.
„Ceea ce România ar trebui să facă este reutilizarea apelor menajere” - Miki Koren, cetățean român stabilit în Tel Aviv.
„În Israel, acest lucru este obligatoriu. Toate canalele unde se adună mizeria de acasă, unde se strâng apele de ploaie se varsă în niște lacuri de acumulare, nu în mare. Există un lac de acumulare lângă Tel Aviv care strânge apa din tot orașul și din orășelele din împrejurimi. Toate aceste ape menajere sau ape de ploaie care se adună se duc în lacuri și se filtrează apa printr-un proces de oxigenare. Apa nu devine potabilă, dar 40% din aceasta se dă la agricultură. Israelul nu are reactoare atomice, care să fie răcite continuu, iar astfel nu are nevoie de apă care să curgă, așa cum curge Dunărea. Această reutilizare a apelor menajere cred că este un subiect care trebuie luat în considerare în România”, a mai spus acesta.
Cum își asigură Israelul energia
„Electricitatea în Israel se produce prin arderea gazului metan, gaze care se extrag din Marea Mediterană. Mai sunt posibilități de alimentare cu cărbune a centralelor electrice, dar acestea nu se mai prea folosesc din cauza poluării atmosferei. Așa cum a semnat și România tratate internaționale, așa și Israelul este semnatar al unor înțelegeri care să micșoreze folosirea cărbunelui. Dar dacă se întâmplă ceva, există posibilitatea de trecere de la gaz la cărbune, care să alimenteze cu electricitate populația țării și industria”, a mai explicat Miki Koren.
Disciplina consumului de apă în Israel
Un element evidențiat de Koren este modul în care Israelul își întreține infrastructura de apă și își educă populația pentru reducerea consumului. Potrivit acestuia, populația este disciplinată în ceea ce privește consumul de apă.
Întreținerea acestei rețele de apă trebuie făcută... Așa cum este în România instituția Apelor Române, și în Israel este o instituție, Mekorot, care se ocupă cu întreținerea și distribuția apei. Nu știu cât sunt pierderi din rețea, dar aici oamenii sunt foarte disciplinați, nu lasă apa să curgă, opresc robinetul. Nu se face risipă! Oamenii aici sunt educați ca să nu facă risipă de apă! Cred că nici în România nu se mai face așa risipă, dar aici e o disciplină a apei. Prețul la electricitate pe care-l plătesc în România este mai mare cu 30% decât prețul plătit în Israel. Prețul la apă în Israel e la fel ca în România, de vreo 10 lei, atât plătesc eu. Sigur, dacă ai o scurgere stricată și n-ai băgat de seamă, plătești amenzi serioase, adică e mc mult mai scump decât îl plătești în mod normal. Cu toate acestea, dacă ți s-a întâmplat așa ceva și repari, și apoi aduci la întreprinderea de apă o dovadă că ai reparat, atunci ți se dau niște bani înapoi”, a mai spus el.
Israelul furnizează apă și Iordaniei
Israelul folosește, de asemenea, apa desalinizată și în relația cu Iordania, în cadrul acordurilor de cooperare dintre cele două state. Koren a explicat că această colaborare este legată inclusiv de menținerea relațiilor de pace în regiune: „Din acordul dintre Israel și Iordania, realizat în 1995, noi ne-am obligat să le dăm iordanienilor apă, că nici ei n-au apă. E aceeași paralelă de secetă, iar noi ne-am obligat ca în fiecare an să le dăm apă - și de unde le-o dăm? Din apa desalinizată! Și ca să menținem relația de pace cu Iordania, suntem dispuși să le dăm apă - poate plătesc și ei ceva la apa asta, dar în niciun caz prețul pe care-l plătesc eu - deci Israelul trebuie să producă o grămadă de apă desalinizată care să satisfacă și cerințele populației, și cerințele agriculturii...”, a mai punctat Koren, într-un interviu DCNews.
