România rămâne fără un nou premier după ce Parlamentul a respins, luni seară, propunerea de guvern condusă de liberalul Adrian Veștea. Votul vine la aproape două luni de la demiterea fostului prim-ministru Ilie Bolojan și prelungește blocajul politic de la București, scrie AFP.
Desemnat de președintele Nicușor Dan la jumătatea lunii iunie pentru formarea noului Executiv, Adrian Veștea avea nevoie de minimum 233 de voturi pentru a obține învestitura. Din cei 464 de parlamentari, doar 189 au susținut noul cabinet.
Mai mulți aleși au părăsit sala înainte de vot, printre aceștia și parlamentarii AUR.
CITEȘTE ȘI: Petrișor Peiu (AUR), despre criza politică din România: Va continua până în 2028 sau până la anticipate
Adrian Veștea: „Mi-am făcut datoria”
La scurt timp după rezultatul votului, Adrian Veștea a declarat că și-a îndeplinit responsabilitățile în procesul de formare a guvernului.
„Am conştiinţa împăcată, mi-am făcut datoria”, a declarat Veştea presei după vot și a denunțat atitudinea AUR, care are 90 de aleşi.
Ulterior, fostul candidat la funcția de premier a transmis un mesaj pe Facebook, în care a avertizat asupra costurilor generate de prelungirea crizei politice.
„47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic”, a scris el.
O criză politică începută în primăvară
Actuala criză politică a debutat în aprilie, când Partidul Social Democrat a decis să părăsească alianța de guvernare formată împreună cu conservatorii, liberalii și reprezentanții minorității maghiare, notează EFE.
Situația s-a tensionat și mai mult după depunerea unei moțiuni de cenzură în luna următoare, ceea ce a dus la căderea guvernului și la deschiderea negocierilor pentru formarea unei noi majorități.
După eșecul lui Adrian Veștea, președintele Nicușor Dan este obligat să nominalizeze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Noul desemnat va avea la dispoziție zece zile pentru a forma un cabinet și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului, subliniază Reuters.
Legislația românească permite șefului statului să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate dacă două propuneri succesive de premier nu reușesc să obțină susținerea Legislativului în termen de 60 de zile.
Alegerile anticipate, un scenariu fără precedent
Deși următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru anul 2028, posibilitatea unui scrutin anticipat este analizată tot mai des în spațiul public.
România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate după 1989. În același timp, sondajele de opinie indică AUR drept principala forță politică a momentului, ceea ce influențează calculele partidelor parlamentare.
Analistul Remus Ioan Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, avertizează asupra consecințelor unei noi respingeri în Parlament.
„A doua respingere a unui guvern propus ar declanşa «opţiunea nucleară» a alegerilor anticipate”, ceea ce ar fi „o catastrofă pentru ţară, pentru economie, pentru firme şi pentru veniturile oamenilor”, a declarat acesta într-o postare publicată pe Facebook, citat de AFP.
Potrivit aceluiași analist, „niciun partid, cu excepţia AUR, nu ar fi avantajat de anticipate”.
Guvern minoritar, varianta aflată pe masă
În contextul actualei configurații parlamentare și al refuzului liberalilor de a relua o coaliție cu PSD, mai multe surse politice indică drept variantă probabilă formarea unui guvern minoritar susținut de PNL, USR și UDMR, scrie EFE.
Politologul Sergiu Miscoiu consideră că o astfel de formulă ar putea funcționa, chiar dacă ar întâmpina dificultăți în procesul de guvernare.
„Cabinetele minoritare au dificultăţi în a guverna, dar oricare dintre versiuni ar fi cel puţin transparentă din punct de vedere democratic”, a declarat profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Babeş-Bolyai, citat de Reuters, notează Agerpres.
