La Forumul de la Neptun, Cristian Erbașu a avertizat că România s-ar putea confrunta cu un nou val de emigrare, de această dată concentrat în rândul tinerilor calificați și al celor cu potențial ridicat.
Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, avertizează că România se poate confrunta cu un nou val de emigrare, de această dată unul mult mai selectiv și periculos, care va viza în special tinerii calificați și cu potențial ridicat. El atrage atenția că progresul tehnologic accelerează competiția pentru forța de muncă, în timp ce alte state, precum Germania, adoptă măsuri pentru atragerea specialiștilor. În acest context, România riscă să piardă tocmai resursa umană de care are nevoie pentru dezvoltare, după ce a eliminat facilități fiscale în domenii precum construcțiile și agricultura.
"Va urma o altă perioadă de emigrare agresivă a românilor"
"Este o problemă pe care noi o prezentăm de ani de zile. Este cea mai grea și cea mai dureroasă. Mă refer la problema oamenilor, a românilor care nu mai sunt aici, ci care sunt afară. Vorbim de un personal românesc calificat, deja chiar foarte calificat, care activează peste hotare, contribuind la PIB-urile altor țări. E adevărat că în ultimii 6 sau 7 ani a fost un declin al exodului, dar sigur, în condițiile actuale, va urma o altă perioadă de emigrare agresivă a românilor, dar de data aceasta va fi mult mai periculoasă, pentru că este într-un alt context. Contextul actual este bazat doar pe eficiență, cu o dezvoltare a tehnologiei pe care n-am avut-o niciodată. Tehnologia progresează, dar nu este liniară, ca și noi în viață. Este în trepte, iar acum ne aflăm pe o treaptă foarte abruptă.
Va fi o emigrare extrem de selectivă. Progresul tehnologic va duce la transferul tinerilor calificați sau cu potențial foarte mare de calificare în afara țării, la fel cum acum 15 sau 20 de ani tinerii noștri, chiar dacă nu erau calificați, au plecat afară și au devenit bază de producție la nivel foarte înalt în țările dezvoltate. Intrând pe nișa noastră, de exemplu, chiar dacă nu vreau să dau detalii, pentru că, într-adevăr, informația este de un an de zile, dar nu este bine analizată, trebuie să știm niște lucruri. Germania, pentru a atrage aproximativ 200.000 de oameni calificați în construcții, și sunt sigur că și pe alte domenii a făcut-o, a luat foarte multe măsuri cu impact mare. În timp ce noi am tăiat facilitățile pentru agricultură și construcții, ei au venit cu aceste facilități", a explicat Cristian Erbașu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, în cadrul Forumului de la Neptun, organizat de CCIR. Evenimentul reprezintă un apel la responsabilitate națională, reunind reprezentanți ai mediului de afaceri, sindicatelor, patronatelor, mediului academic și societății civile, alături de reprezentanții partidelor politice parlamentare.
În deschiderea evenimentului, președintele CCIR, Mihai Daraban, a transmis un mesaj ferm: ”Nu avem aceleași interese și nu avem aceleași opinii, dar există un numitor comun: toți avem nevoie ca România să funcționeze”.
Astăzi, în cadrul Forumului, va fi lansată Declarația de la Neptun, document care reunește viziunea comună a reprezentanților mediului de afaceri, organizațiilor patronale și sindicale, Camerelor de Comerț și Industrie, mediului universitar și academic, organizațiilor profesionale, de consumatori și societății civile.
Constructorii pleacă iar din România. Cristian Erbașu: Firmele mici și mijlocii au început deja să se închidă. Situație critică
Lipsa continuității investițiilor după încheierea PNRR și subestimarea costurilor reale pot afecta grav multe sectoare de activitate, printre care cel de construcții, cu riscuri de blocaje, închideri de firme și migrație a forței de muncă. Cristian Erbașu a oferit, în exclusivitate pentru DC News, încă din luna mai, o întreagă analiză pe acest subiect abordat și la Forumul de la Neptun.
„Noi sesizăm acest aspect de 1-2 ani - menționăm, de fiecare dată, la fiecare din întâlnirile pe care le avem cu autoritățile faptul că lumea nu se termină pe 31 august. Nu am văzut o perspectivă vizavi de continuitatea în activitatea noastră investițională. E adevărat că în ultimele luni se tot discută despre SAFE. Aici e vorba doar despre câteva proiecte de foarte mare avengură, majoritatea dintre ele, făcute de firme internaționale; poate mai sunt și câteva firme românești, dar nu foarte multe.
Însă, la nivel de constructori, majoritatea angajaților sunt în firmele mici și mijlocii, iar acestea, dacă n-au o perspectivă, evident că au început deja să închidă multe dintre ele, au ajuns într-o situație critică. Oamenii pleacă, își caută ceva prin România și pleacă, din nou, în străinătate, de bine ce, în ultima vreme, reușisem să stopăm această migrație a românilor din domeniul construcțiilor. Este clar că, culmea, toți știm ce probleme am avut, știm probleme de finanțare, de discontinuitate - când se dau toți banii la începutul anului, iar după aceea nu avem buget până în lunile mai-iunie și nu se mai plătește nimic, de parcă anul ar fi doar jumătate -, problemele tehnice de lucru în ceea ce privește dezvoltarea proiectelor - studii de fezabilitate plătite cu doi bani și vrem să fie de bună calitate.
Dacă punem sămânță proastă, avem plantă proastă
Studiul de fezabilitate reprezintă sămânța pe care o avem; știm, ca în agricultură, că dacă punem o sămânță proastă, avem o plantă proastă - la fel și cu studiul de fezabilitate. După aceea, ne chinuim să îndreptăm, în faza de proiect tehnic, în faza de detaliu și în timpul execuției. Și aici s-a încetățenit, de 30 de ani, proiectul tehnic să-l plătim cu 3% - nicăieri în lume nu se plătește așa, nu știu de unde a apărut acest procent, cine din ce birou a stabilit acum mulți ani acest lucru. Însă peste tot, un proiect bun se face de la 5% în sus, mai ales în condițiile noi - tehnologie nouă, tot ce e nou la nivel internațional-, dacă vrem să avem lucruri bune. Construim, acum, pentru următorii 50 de ani”, a declarat Cristian Erbașu, în exclusivitate pentru DCNews, în cadrul evenimentului „UPGRADE ROMÂNIA: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027?”.
Exodul lucrătorilor din construcţie a fost diminuat în trecut cu ajutorul OUG 114
OUG 114 a diminuat în trecut exodul lucrătorilor din construcţii din România spre vestul Europei. Cristian Erbaşu a explicat, în cadrul dezbaterii "Upgrade România - investiţiile, motorul de pornire a economiei", organizată de DC MEDIA GROUP, cum s-a reușit acest lucru.
"Cu un ochi râd, cu unul plâng. Dacă aud toate planurile, ar însemna că toţi constructorii vor avea foarte mult de lucru. Ce vreau să vă spun este însă că nu ştiu dacă autorităţile realizează potenţialul pieţei construcţiilor acum. Nu este încurajator. Construcţiile nu au fost privite ca un domeniu prioritar în ultimii 10 ani, de când a început criza. OUG 114 a avut efect benefic, cu salariul minim din construcţii. Asta a făcut ca exodul forţei de muncă pe 2019-2020 să se diminueze foarte mult. Asta nu înseamnă că în 2019 s-a oprit plecarea oamenilor, dar au plecat mai puţin.
Diferenţele de salariu sunt încă mari, dar dacă oferi un salariu de 1000-1500 de euro, îi poţi convinge pe lucrători să rămână în România", a declarat acesta.
VEZI TOATĂ DEZBATEREA AICI!
2 milioane de români sub 18 ani sunt în străinătate. "Ce ne dorim? Să menţinem exodul românilor sau să oprim fenomenul?"
Nu doar mâna de lucru specializată în construcții pleacă din țară. Din păcate, tot mai mulţi români iau calea străinătăţii, își întemeiază familii în afară, în căutarea unui viitor mai bun. Pentru a înțelege și mai bine impactul, conform datelor oficiale, cel puţin 2 milioane de români sub 18 ani sunt în afara graniţelor României, iar legătura lor cu ţara mamă se pierde. Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei "Răsăritul românesc" din Republica Moldova, a atras atenţia asupra acestor lucruri în cadrul primei ediții a dezbaterii „Românii care schimbă comunități”, organizată de DC News Media Group.
"Cea mai importantă resursă a naţiunii noastre, a statului român, este omul. Românul de rând care, vedem, ia tot mai mult calea străinătăţii. Pentru că România se confruntă tot mai mult cu fenomenul de exod al forţei de muncă şi de scurgere a creierelor, de părăsire a vetrei noastre tradiţionale. În felul acesta, naţiunea este secătuită, ceea ce implică şi costuri mari pentru societatea românească.
Eu aş propune să privim situaţia din perspectiva scopului pe care ar trebui să ni-l fixăm ca naţiune, ca stat naţional. Ce dorim? Să permanentizăm diaspora, să menţinem acest exod continuu al românilor către ţările occidentale? Sau dorim combaterea fenomenului? Suntem la o răspântie între expatriere şi repatriere. Mă întreb, absolut legitim, dacă repatrierea este un scop pe care ni-l fixăm ca stat naţional.
Dacă am opta pentru repatriere, aşa cum fac multe ţări din Europa şi nu numai, ar trebui să încercăm să ne adecvăm toate instrumentele juridice şi mijloacele, cele administrative şi financiare inclusiv, pentru acest scop.
Părerea mea este că în acest moment România, care riscă ca în 20, maximum 30 de ani, să devină o naţiune preponderent diasporală, situaţie pe care nu am avut-o în istorie, are nevoie de o strategie naţională în domeniul românilor extra-frontalieri. Şi să ne asumăm acest obiectiv cu prioritate. Pentru că România trebuie să înceteze să mai fie un exportator masiv de braţe de muncă ieftine", a declarat Vlad Cubreacov.
CITEȘTE ȘI: România riscă o criză majoră a forței de muncă „foarte curând”, avertizează Dragoş Pîslaru: E o catastrofă
