Blocarea sistematică a investițiilor pe litoralul românesc. Acuzații de abuzuri și tratament discriminatoriu

Reprezentanții BC COGEN MANAGEMENT SRL și VEST-ENERGO S.A. au transmis un memoriu în care reclamă presupuse abuzuri, tratament discriminatoriu, și blocarea sistematică a investițiilor private pe litoralul românesc. În acest context, aceștia au transmis un memoriu privind situația de pe Plaja Caelia și plaja din fața Hotelului Rex, pe care îl publicăm integral în continuare.

Memoriul integral

"Memoriul privește, în principal, proiectele noastre derulate pe Plaja Caelia (Mamaia) și pe plaja din fața Hotelului Rex, precum și modul în care autorități ale statului român au înțeles să trateze aceste investiții, în contextul în care litoralul românesc este declarat în mod repetat „obiectiv de interes național”.

2. Cine suntem – profilul grupului de firme

Grupul de firme pe care îl coordonăm activează de mulți ani în antreprenorialul românesc. Permanent, am condus proiecte care au achitat permanent toate taxele, salariile la timp și în integralitate, lucrând cu respectarea strictă a legii. Proiectele la care facem referire în prezentul memoriu (plaja Caelia și plaja Rex) cumulează investiții de ordinul milioanelor de euro, principalul obiectiv fiind modernizarea și revitalizarea unor sectoare de plajă degradate și transformarea lor în destinații turistice moderne, comparabile cu cele din țările europene cu tradiție în turismul
marin.

Caracteristicile noastre esențiale vis-a-vis de cele două proiecte sunt: • Capital integral românesc – nu suntem un fond de investiții anonim, ci o familie de antreprenori români, cu rădăcini în mediul de afaceri autohton. • Locuri de muncă directe, în măsura în care aceste proiecte nu ar fi blocate, majoritatea locurilor de muncă pe care le-am crea sunt în zonele riverane litoralului, plus locuri de muncă indirecte (furnizori, colaboratori, servicii conexe). • Toate taxele și impozitele plătite în România – nu transferăm profiturile în alte jurisdicții, nu am beneficiat de scheme de optimizare fiscală dubioase, totul se plătește aici. • Fără insolvențe sau falimente – niciuna dintre societățile grupului nu a fost în insolvență sau faliment; suntem contribuabili stabili și serioși.

Am pornit proiectele de pe litoral cu convingerea că statul român are nevoie de investitori privați pentru a ridica nivelul serviciilor turistice, pentru a reface imaginea litoralului și pentru a transforma o zonă prinsă între nostalgie și degradare într-un adevărat punct de interes național, compatibil cu statutul României de membru al Uniunii Europene.

Realitatea cu care ne confruntăm este însă dureroasă: de peste doi ani facem eforturi pentru a dezvolta proiecte unice în lume, iar în același timp, de peste doi ani, ne lovim constant de abuzuri ale autorităților statului, de blocaje administrative, de refuzuri inexplicabile și de un tratament care ne face să ne simțim mai degrabă dușmani ai sistemului decât parteneri.

3. Plaja Caelia – de la „deșeu” la proiect de referință, apoi la șantier blocat

3.1. Starea inițială a plajei Plaja Caelia, sectorul de plajă închiriat de noi în zona Mamaia, era, la momentul preluării, un deșeu în sensul propriu al cuvântului:

• De la faleză până la malul mării se parcurgeau 600–700 de metri, pe un teren slab amenajat, cu nisip grosier, cu denivelări, fără infrastructură.

• Nu existau toalete, nu existau grupuri sanitare conforme, nu existau dotări minime pentru turiști.

• Nu exista nisip fin, nu existau alei, nu existau puncte de prim-ajutor, nu exista nicio preocupare reală pentru siguranța sau confortul oamenilor. Nu vorbim despre un mic neajuns, ci despre o zonă de plajă aflată, practic, în afara oricărui standard minim de turism civilizat. Cu toate acestea, zona era parte din ceea ce, la

Podine și alei pentru acces facil, evitând mersul prin nisip greu sau teren neuniform pe sute de metri.

 • Terenuri de sport și zone de activități recreative (volei, fotbal de plajă, etc.).

•  Șezlonguri și mobilier de plajă, dispuse în mod ordonat, cu respectarea suprafețelor libere și a normelor de siguranță.

Întregul concept de amenajare „Caelia Beach” a fost fundamentat pe utilizarea unor materiale și soluții constructive ușoare, reversibile și compatibile cu specificul mediului litoral, urmărindu-se în mod constant limitarea impactului asupra mediului și păstrarea caracterului natural al plajei. Nu am dorit edificii masive, definitive, ci structuri care pot fi demontate, adaptate, relocate, tocmai pentru a respecta specificul zonei costiere și principiile de protecție a mediului invocate, în teorie, chiar de către autorități. Am vrut ca Plaja Caelia să devină un model de plajă modernă, adaptată standardelor europene, demonstrând că și în România se pot realiza proiecte „ca  afară”, cu respect față de mediu, față de lege și față de oameni. Am considerat, în mod legitim, că litoralul românesc este un proiect de interes național și că se dorește un adevărat program de revitalizare, dincolo de declarații politice.

3.3. Discuții prealabile și obținerea avizelor/autorizărilor

Înainte de a începe lucrările, am:

• discutat proiectul cu Primăria Municipiului Constanța;
• discutat cu Administrația Națională „Apele Române” – ABA Dobrogea-Litoral;
• obținut certificatul de urbanism;
• obținut avizele necesare de la instituțiile implicate;
• obținut autorizația de construire, valabilă, emisă de Primărie, care descrie clar
obiectul: „amenajare plajă turistică” cu dotările specificate.

Nu am început lucrările „pe vorbe”. Am așteptat avizele, am respectat procedurile, am investit după ce am avut documentele în regulă. Ne-am bazat pe ideea – firească într-un stat de drept – că odată ce ai autorizație și avize, poți lucra în siguranță juridică, iar eventualele probleme tehnice minore se pot remedia prin dispoziții de șantier, ajustări, clarificări, nu prin desființarea proiectului. La începutul lunii aprilie 2023, investiția se afla deja într-un stadiu avansat de execuție: structurile erau realizate, finisajele erau aproape încheiate, iar instalațiile se aflau în curs de montare, obiectivul nostru fiind finalizarea lucrărilor înainte de debutul sezonului estival,pentru ca plaja să poată fi deschisă turiștilor. Exact în acest moment-cheie, când proiectul era aproape finalizat și implicațiile economice erau majore, au debutat controalele abuzive și modul disproporționat și nelegal în care au fost exercitate atribuțiile de control, culminând cu decizia de oprire totală a lucrărilor.
 
4. Plaja Caelia – problema accesului: o „plajă turistică” fără intrare turistică
 
4.1. Constatări ulterioare: plajă turistică, dar accesibilă doar ca „rezidențială”

Lucrând în teren și fiind în dialog cu locatarii și cu autoritățile, am constatat cu
stupoare că Plaja Caelia nu are intrare turistică directă. Situația, în esență, este
următoarea:

• Terenul pe care este amplasat blocul Caelia Residence este proprietate privată.

• Plaja din fața Hotelului Rex este „închisă” practic de configurația proprietății private; nu există un acces public clar, distinct, care să poată fi folosit de turiști fără acordul proprietarului.

• Plaja Cucaracha, aflată în proximitate, este, la rândul ei, legată de proprietăți private, iar traseele de acces sunt improvizate, neclare, greu de explicat unui turist obișnuit. Rezultatul: un turist care dorește să ajungă la Plaja Caelia trebuie, în mod concret, să parcurgă aproximativ un kilometru, intrând „din spate”, prin zona aferentă plajei Cucaracha, traversând plajele Cucaracha și plaja din fața Hotelului Rex, pentru ca abia în final să ajungă la Plaja Caelia. Nu există un acces turistic normal, semnalizat, amenajat. Plaja nu poate fi utilizată ca plajă turistică în sens real, ci, mai degrabă, ca o plajă rezidențială, accesibilă cu preponderență locatarilor Caelia Residence. Pentru ca cineva să ajungă în mod natural la plajă, ar trebui să treacă prin holul blocului Caelia și prin proprietatea privată – ceea ce nu este o soluție viabilă pentru publicul larg.

4.2. Demersurile noastre și lipsa de reacție a ABA DL Confruntați cu această situație, am sesizat ABA Dobrogea-Litoral, explicând problema accesului și solicitând:

• identificarea unei soluții de acces public, rezonabil, la plajă;

• clarificarea statutului plajei – dacă poate fi menținută ca „turistică”, în condițiile
actuale, sau dacă nu cumva este incorect să fie încadrată astfel;

• asumarea responsabilității de către autoritatea care administrează plajele pentru situația creată. Până în momentul redactării prezentului memoriu, nu am primit răspuns. Niciun plan de acces, nicio propunere de amenajare, nicio asumare aobligației statului de a asigura accesul public la plajă. Tăcerea și lipsa de reacție sunt totale. În opinia noastră, în condițiile actuale, plaja ar trebui, în mod onest, să fie reevaluată și, dacă nu se găsește o soluție de acces public, să fie încadrată ca plajă rezidențială, ceea ce ar corespunde situației de facto: ea poate fi accesată preponderent de locatari, nu de turiștii general.

5. Dublu standard și abuzuri în controale – Plaja Caelia

5.1. Controlul ANAR – corpul de control în afara competenței, intimidare și refuz de transparență

Primul moment critic a fost controlul efectuat de Corpul de Control al ANAR pe 2 aprilie 2024.

La acea dată:

• Regulamentul ANAR nu conferea Corpului de Control competența de a efectua direct controale în teren pentru situații precum cea de la Plaja Caelia – atribuțiile reveneau structurilor teritoriale (ABA DL).

• Cu toate acestea, șeful Corpului de Control a venit personal pe șantier, însoțit de reprezentanți ABA DL, și a procedat la verificări și constatări.

În timpul controlului:

• a refuzat să prezinte ordinul de control;

• a refuzat înregistrarea controlului în registrul unic de control;

• a folosit un ton intimidant, declarând că „va închide lucrările” și invocând o presupusă experiență la DNA, sugerând că se poate trece oricând la un nivel superior de presiune;

• ulterior, via inspectorii însoțitori, au fost transmise mesaje de tip „dacă nu acceptați abordarea impusă, vor fi consecințe grave”.

• După acest control, regulamentul ANAR a fost modificat pentru a extinde competențele Corpului de Control. Modificarea a venit însă după intervenția în teren, ceea ce ridică suspiciunea legitimă că regulile au fost ajustate ulterior pentru a acoperi o acțiune inițial lipsită de bază legală. Într-un stat de drept autentic, regulile se schimbă pentru a preveni abuzuri, nu pentru a le cosmetiza după ce au avut loc.

5.2. Controlul ISC – „mai întâi sancțiunea, apoi sesizarea”

Al doilea moment critic a fost controlul ISC din 16 mai 2024:

• Dimineața, inspectoare ISC au venit pe șantier și au efectuat controlul.

• Seara, în jurul orei 18:00, a fost redactată cererea prin care ABA DL solicita oficial ISC efectuarea controlului – deci sesizarea a fost redactată după ce controlul avusese loc.

În cadrul controlului:

• inspectorii au refuzat prezentarea ordinului de control;

• au refuzat înscrierea au refuzat înscrierea controalelor în registrul unic de control;

• au susținut că aceste formalități nu sunt necesare, minimalizând obligațiile legale.

Ulterior, a fost emis un proces-verbal (la 31 mai 2024), în care s-au consemnat pretinse neconformități (dimensiuni ale piscinelor, poziționări, construcții suplimentare), fără măsurători topografice reale, bazându-se pe informații indirecte.

În loc să se dispună măsuri de conformare, cu termene de remediere, s-a decis oprirea totală a lucrărilor, fără soluții concrete, blocând complet proiectul și sezonul estival.

Un aspect extrem de grav este acela că, în ziua în care noi am formulat cererea de recepție a lucrării, ISC:

• a întocmit procesul-verbal;

• a refuzat să primească cererea noastră fizic la ghișeu, funcționarii refuzând înregistrarea;

• abia ulterior, am trimis cererea prin e-mail, menționând acest refuz.

Sincronizarea dintre momentul cererii de recepție și momentul sancțiunii, plus refuzul de înregistrare, ne arată un modus operandi clar: nu se dorește închiderea legală și recepția unei lucrări autorizate, ci blocarea ei cu orice preț.

5.3. Dublul standard – alții remediează, noi suntem închiși

În tot acest timp, din comunicările Apele Române, reiese că în anul 2023 au fost formulate zeci de sesizări către ISC pentru alte sectoare de plajă și proiecte. În majoritatea acelor cazuri:

• s-au aplicat măsuri de conformare, cu termene de remediere;

• nu s-a recurs la blocarea totală a lucrărilor;

• nu s-au dispus măsuri de „desființare” a investițiilor.

Se poate observa un dublu standard evident:

• Pentru alți operatori, abaterile sunt tratate ca probleme tehnice remediate prin dispoziții de șantier, ajustări, reautorizări.

• Pentru noi, abaterile, chiar dacă au fost minore și cauzate de erori corectabile, au fost transformate în temei pentru sancțiunea maximă – oprirea totală, fără termen, fără soluții. Nu înțelegem de ce, pentru orice sector de plajă s-a găsit o rezolvare punctuală, iar pentru Plaja Caelia nu s-a dorit nici măcar discutarea unei soluții tehnice. Deși aveam toate avizele și autorizațiile, și deși am fi acceptat să remediem orice neconformitate, nu ni s-a permis. Am fost acuzați că am turnat betoane, că nu am respectat autorizația. Am demonstrat, prin documentație și expertize, că aceste acuzații sunt false. Cu toate acestea, proiectul rămâne blocat. De aproape doi ani, formulăm cereri și petiții, solicităm verificarea concretă a lucrărilor; răspunsul este tăcerea. Ni se creează sentimentul că suntem invizibili pentru autorități, că nimeni nu vrea să vadă, nimeni nu vrea să recunoască.

De fiecare dată când ne-am confruntat cu aceste blocaje, am încercat să urmăm calea dialogului instituțional: am solicitat audiențe, am participat la întâlniri, am depus solicitări scrise către Apele Române, către ISC, către Primăria Constanța și către alte autorități competente. În locul unui dialog onest și al identificării unor soluții legale, am primit, în cel mai bun caz, tăcere. Numeroasele noastre adrese au rămas fără răspuns, iar acolo unde am primit răspunsuri, acestea au fost formale, evazive, fără să abordeze fondul problemelor semnalate. Din păcate, am ajuns în situația în care statul, prin instituțiile sale, ne ignoră sistematic, deși suntem contribuabili și investitori care își asumă integral responsabilitatea proiectelor derulate.

5.4. Presiunea mediatică și destituirile – cine a cerut să se închidă Plaja Caelia?

Conform declarațiilor publice, directorul ABA DL, Hristu Uzun, a afirmat în fața presei, în direct, că i s-a cerut să închidă proiectul Plaja Caelia. La scurt timp după această declarație, a fost destituit.

Ulterior:

• Șeful ISC Constanța a fost destituit la 29 mai 2024;

• persoana care i-a succedat, respectiv, domnul Harry-Michelle Boiagan, a semnat actele prin care s-au comis abuzurile împotriva noastră.

Aceste destituiri, combinate cu declarațiile și cu modul în care s-au derulat controalele, ridică întrebarea: cine a cerut, de fapt, ca acest proiect să fie închis? Cine nu dorește ca Plaja Caelia să devină un exemplu pozitiv? Cine preferă să păstreze litoralul într-o stare de improvizație și de dublu standard, în loc să accepte un proiect modern și legal?

Noi ne asumăm afirmația că, în contextul în care timp de 36 de ani plajele au funcționat, în quasimajoritatea lor, fără respectarea strictă a legilor în vigoare, este rezonabil să credem că în cazul nostru s-a acționat la ordin, sub influența presiunii mediatice și a unor grupuri de interese care nu doresc modernizarea reală a litoralului.

6. Plaja din fața Hotelului Rex – același „modus operandi” al ABA DL

6.1. Contractul de închiriere și promisiunea implicită

Plaja din fața Hotelului Rex, aflată în centrul litoralului Mamaia, a fost preluată în administrare de VEST ENERGO S.A..

Contractul cu Apele Române a fost încheiat în baza unui caiet de sarcini în care:

• nu se menționau condiții speciale privind acorduri ale proprietarilor din vecinătate;

• nu se indica o imposibilitate de acces;

• nu se atenționa asupra vreunui regim de protecție care să împiedice exploatarea.

Am licitat și am semnat contractul în convingerea că:

• plaja aparține domeniului public;

• suntem îndreptățiți să o exploatăm turistic;

• statul, prin Apele Române, ne va asigura un minim de condiții pentru utilizare.

6.2. Redevențe plătite de 2 ani, fără acces turistic

De doi ani plătim redevențe considerabile pentru această plajă.

Cu toate acestea:

• plaja nu are acces turistic – nu există un drum, un pasaj, un traseu clar și amenajat pentru turiști;

• nu există un minim de resurse la dispoziție pentru amenajarea plajei;

• suntem blocați de autorități în obținerea autorizațiilor, deși am dori să investim și să dezvoltăm zona.

Ni se cere acordul scris al proprietarului Hotelului Rex pentru autorizarea lucrărilor, deși:

• plaja nu este proprietatea hotelului Rex;

• hotelul este deținut de un fond de investiții, proiectul este practic „mort”;

• nu se știe clar cine decide și cine ar putea da un astfel de acord;

• în caietul de sarcini nu s-a vorbit despre o asemenea condiție.

6.3. Situație juridică inechitabilă – locatorul nu își îndeplinește obligațiile

Din perspectiva dreptului civil, situația este clar dezechilibrată:

• Locatorul (statul, prin Apele Române) are obligația de a asigura locatarului folosința bunului conform destinației.

• Destinația este turistică, într-o zonă de interes național.

• Lipsa unui acces rezonabil face imposibilă folosința normală a bunului. Cu toate acestea, redevențele se încasează integral, fără rețineri, fără ajustări, fără asumarea vreunei responsabilități pentru imposibilitatea practică de exploatare. Suntem, în fapt, ținuți captivi într-un contract în care plătim pentru ceva ce nu putem folosi. Este un alt exemplu de abuz și de încălcare a principiilor bunei-credințe. În loc ca Apele Române să acționeze ca administrator responsabil al domeniului public, cautând soluții de acces și amenajare, se limitează la încasarea redevențelor, lăsându-ne în imposibilitate de exploatare.

7. Contextul general – litoral de interes național, în picaj

Litoralul românesc este prezentat în strategii și documente oficiale ca:

• „obiectiv de interes național”;

• „prioritate națională în turism”;

• „zonă strategică pentru economie și imaginea țării”.

Cu toate acestea:

• plajele sunt în picaj de ani de zile, multe funcționează în condiții precare;

• proiectele publice „eco” promovate de autorități ascund realități de tip edificiu masiv, betonat, departe de ideea de intervenție „prietenos cu mediul”;

• proiectele private care propun construcții ușoare, reversibile și standarde înalte de mediu sunt blocate prin controale și abuzuri.

Vedem un paradox clar:

• Când proiectul este al statului, se acceptă structuri masive, invazive, prezentate drept „green”, fără aceeași rigurozitate aplicată nouă.

• Când proiectul este al unui investitor privat corect, orientat spre standarde europene și mediu, reacția este ostilă, iar instrumentul folosit este abuzul administrativ.

8. Dimensiunea umană și economică – cine pierde

Dincolo de aspectele juridice, problema are o dimensiune profund umană și economică:

• sute de locuri de muncă sunt puse în pericol;

• furnizorii locali de bunuri și servicii sunt privați de contracte;

• bugetele locale pierd taxe și impozite;

• tinerii care ar fi putut lucra sezonal sau permanent în proiectele noastre își pierd oportunitățile;

• comunitățile sunt private de un exemplu de succes de revitalizare a litoralului.

În ultimii 3 ani, pierdem noi, pierde statul român (prin taxe neîncasate din activitatea turistică), pierde litoralul românesc (prin ratarea unui model de plajă modernă).

Toate acestea nu din cauza unor probleme reale de legalitate, ci din cauza deciziilor luate:

• sub presiune mediatică;

• sub influența grupurilor de interese;

• în logica unui dublu standard.

Noi ne dorim să salvăm acest proiect, să contribuim la salvarea litoralului și să devenim un exemplu pozitiv de atragere a turiștilor din Europa și din lume. Nu înțelegem de ce, într-o țară membră a UE, un investitor privat corect este tratat mai dur decât situații evidente de nerespectare a legii.

9. Plângerile penale și disponibilitatea de a dovedi tot

Pentru ca relatările noastre să nu rămână doar afirmații, am formulat plângeri penale împotriva persoanelor pe care le considerăm responsabile, inclusiv:

• persoane din conducerea ANAR și ABA DL;

• persoane din Inspectoratul de Stat în Construcții;

• alte persoane cu funcții care au participat la abuzuri.

Ne-am constituit parte civilă în aceste cauze, prejudiciul estimat provizoriu fiind de ordinul milioanelor de lei, incluzând:

• investițiile blocate;

• profitul nerealizat;

• costurile suplimentare;

• prejudiciul de imagine.

Suntem pregătiți să prezentăm, în orice moment, toate documentele și probele: contracte, avize, autorizații, corespondență, fotografii, înregistrări, rapoarte tehnice.

Putem dovedi fiecare afirmație, ori de câte ori ni se va solicita.

10. Ce solicităm

În considerarea celor expuse, solicităm:

1. Controale și anchete administrative/parlamentare la nivelul ANAR, ABA DL, ISC, Primăriei Constanța și altor autorități implicate, pentru verificarea:

• legalității controalelor la Plaja Caelia;

• legalității sesizărilor „post-factum”;

• legalității refuzului de înregistrare a cererii de recepție;

• proporționalității măsurilor (oprirea totală a lucrărilor);

• corelației dintre destituirile de directori și deciziile luate în dosarul Plaja Caelia.

2. Verificarea dublului standard în administrarea plajelor:

• compararea tratamentului aplicat nouă cu cel aplicat altor operatori pentru care Apele Române au sesizat ISC;

• analizarea măsurilor de conformare dispuse în alte cazuri și a motivelor pentru care, în cazul nostru, nu s-au aplicat măsuri similare.

3. Analizarea și rezolvarea problemei accesului:

• la Plaja Caelia, identificarea și amenajarea unui acces turistic rezonabil, public, cu asumarea responsabilității de către autoritatea competentă;

• la plaja din fața Hotelului Rex, clarificarea statutului accesului și eliminarea condiționărilor abuzive legate de acordul proprietarului hotelului.

4. Verificarea contractelor de închiriere și a obligațiilor Apele Române:

• dacă Apele Române și-au îndeplinit obligația de a asigura folosința bunului conform destinației turistice;

• dacă este justă încasarea integrală a redevențelor în condițiile imposibilității reale de exploatare;

• ce măsuri pot fi dispuse pentru reechilibrarea contractelor.

5. Măsuri administrative și disciplinare:

• față de persoanele care au săvârșit abuzuri;

• față de cei care au refuzat să respecte procedurile de control și registrul unic;

• față de cei care au refuzat înregistrarea cererii de recepție.

6. Repararea prejudiciilor:

• prin măsuri concrete care să permită reluarea și finalizarea proiectelor;

• prin recunoașterea publică a abuzurilor comise;

• prin măsuri legale pentru compensarea pagubelor materiale și de imagine.

7. Comunicarea unui răspuns scris, motivat, în termenele legale, cu detalierea concluziilor și a măsurilor dispuse.

11. Concluzie – apel la bună-credință și la statul de drept

Prin prezentul memoriu, nu cerem favoruri, nu cerem derogări, nu cerem tratarea noastră în afara legii. Cerem doar:

• respectarea legii în raport cu noi, la fel cum ar trebui respectată pentru toți;

• respectarea obligațiilor contractuale ale statului și ale instituțiilor sale;

• respectarea principiului bunei-credințe;

• tratament egal cu cel acordat altor operatori de plajă.

Vrem să credem în continuare că statul este aliatul nostru, nu dușmanul nostru; că, plătind taxe și impozite, contribuim la buget și la dezvoltare, nu la propria noastră blocare. Ne adresăm tuturor celor care își asumă, cu seriozitate, ideea de stat de drept și de interes național real, nu doar declarativ, și le solicităm să trateze aceste situații cu atenția și responsabilitatea pe care le merită. Vă rugăm să ne contactați pentru discuții directe, pentru verificări în teren și pentru identificarea soluțiilor necesare, astfel încât Plaja Caelia și plaja din fața Hotelului Rex să poată deveni exemple pozitive de parteneriat între stat și mediul privat, nu victimele unui sistem dominat de abuzuri și dublu standard", se arată în document.

CITEȘTE ȘI: Alin Bucur o contrazice pe Diana Buzoianu cu privire la plaja Caelia. "Şi statul şi investitorul pierd bani"