Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, estimează că perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar putea duce la stagflație.
Analiza acestuia vine după doi ani în care creșterea economică a fost redusă - 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 - conform unui articol publicat pe blogul Opinii BNR.
"Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internaţional s-au suprapus cu cele generate de situaţia politică şi guvernamentală internă. În acest context, costul deciziilor economice creşte, iar prudenţa şi responsabilitatea trebuie să devină criterii esenţiale în conduita politicilor economice. După doi ani de evoluţii modeste, cu rate de creştere economică de 0,9% şi 0,7% în 2024 şi 2025, perspectivele pentru acest an se menţin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflaţie. Scăderea consumului şi output-gap-ul puternic negativ pe parcursul acestui an semnalează tranziţia către un nou model de creştere, care să nu mai fie bazat pe deficite şi consum, iar investiţiile să preia, mai puternic şi durabil, rolul de driver al creşterii economice", a spus Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum.
Referitor la inflaţie şi la finanţele publice, Cosmin Marinescu a explicat că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue şi în 2027.
"Inflaţia a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflaţia de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflaţie care poate depăşi sensibil 6% la sfârşitul anului, cu revenire în intervalul ţintei în ultimul trimestru din 2027. În planul finanţelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanţă bună, obţinută în condiţii politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susţinut şi credibil şi în 2027", susţine Marinescu.
"Este necesară trecerea către un model calitativ de creştere economică"
Potrivit lui Cosmin Marinescu, datoria publică a trecut de pragul de 60% din PIB, iar costurile cu dobânzile au crescut semnificativ, fiind estimate la peste 3% din PIB în bugetul pentru acest an.
"Deficitul balanţei comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne aşteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creşteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecţie a cererii interne, nu un câştig de competitivitate", a transmis viceguvernatorul BNR.
Cosmin Marinescu este de părere că actualul model de creştere şi-a atins limitele.
"Sunt tot mai evidente, în condiţiile actuale, limitele modelului de creştere bazat pe competitivitate prin costuri reduse, forţă de muncă ieftină, exporturi cu valoare adăugată mică şi stimularea consumului. Aceşti factori şi-au adus aportul, şi-au dovedit cândva utilitatea, dar acum nu mai pot susţine nevoile de dezvoltare ale economiei noastre. Avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană. Şi din acest motiv este necesară trecerea către un model calitativ de creştere economică. Noul model ar trebui să sprijine extinderea lanţurilor de producţie locale, creşterea productivităţii muncii şi stimularea investiţiilor în tehnologii şi în capitalul uman", a explicat Cosmin Marinescu.
Cele trei condiții pentru un nou model de creștere economică
Potrivit acestuia, sustenabilitatea finanţelor publice este prima condiţie pentru definirea unui nou model de creştere.
"Prima condiţie este sustenabilitatea finanţelor publice şi gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport şi energie, susţin educaţia şi sănătatea, permit firmelor şi mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. În plus, pentru companii, sustenabilitatea finanţelor publice se traduce în predictibilitate. În lipsa ei, orizontul decizional se scurtează", a mai explicat acesta.
O altă condiție importantă vizează finanțarea și capitalizarea companiilor.
"A doua condiţie vizează infrastructura financiară a creşterii economice - capitalizarea, structura finanţării companiilor şi disciplina la plată. Este evident că o creştere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată şi lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar şi cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ţine, în bună măsură, de identificarea unor soluţii adecvate la problema subcapitalizării", a explicat Cosmin Marinescu.
Cea de-a treia condiție vizează modul în care România își consolidează poziția și competitivitatea pe piețele externe.
"A treia condiţie este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare şi tehnologie. Nu putem râvni la poziţii superioare ale economiei româneşti în lanţurile valorice internaţionale dacă nu investim în calitate, inovare şi tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor româneşti", a mai transmis acesta.
Acesta consideră că România trebuie să aleagă între menținerea unei creșteri economice modeste și implementarea reformelor necesare.
"Există o formulare a lui Paul Krugman pe care economiştii obişnuiesc să o citeze: productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Acceptarea unor ritmuri modeste de creştere economică sau realizarea schimbărilor dificile şi a reformelor necesare. Maturitatea economică la care România a ajuns ne obligă la o evaluare mult mai atentă a direcţiilor şi deciziilor de politică economică. Întrebarea relevantă nu mai este cât de repede putem creşte, ci cum putem construi acum pentru a creşte sustenabil în viitor. Sperăm că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze, în perioada următoare, sustenabilitatea financiară şi creşterea economică, atât de necesare", a transmis viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.
