Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, atrage atenția în cea mai recentă analiză economică asupra unui paradox: firmele românești sunt puternic îndatorate, dar creditarea prin sistemul financiar rămâne redusă.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, atrage atenția, printr-o analiză economică, asupra unui paradox al economiei românești: firmele sunt puternic îndatorate, deși creditarea prin sistemul financiar rămâne redusă.
Intermedierea financiară reprezintă capacitatea sistemului financiar de a mobiliza economisirile și de a le drena către consum și investiții. Procesul e esențial pentru dezvoltarea pe termen lung a unei economii, băncile fiind actorii financiari consacrați care facilitează alocarea resurselor financiare în cadrul economiei.
România, cea mai redusă intermediere financiară din UE
„România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate. Înțelegerea acestui paradox este esențială în evaluarea finanțării companiilor. Dezvoltarea economiei României pe baze solide înseamnă direcții concrete și eficiente de susținere a canalelor de finanțare, ceea ce face imperativă creșterea intermedierii financiare. Fără consolidarea acestui canal, potențialul economiei rămâne insuficient valorificat.
Unul dintre cei mai utilizați indicatori de intermediere financiară este ponderea în PIB a creditului neguvernamental. Nivelul de 40% din PIB înregistrat de România este semnificativ sub media europeană de 106% din PIB.
Așa cum se poate observa în graficul alăturat, intermedierea financiară din România este cea mai scăzută dintre țările UE, la o distanță considerabilă, de peste 10 puncte procentuale din PIB, în raport cu Polonia, următoare țară clasată. Însă acest decalaj nu se limitează la performanțele sistemul bancar: dimensiunea sectorului financiar nebancar este, de asemenea, printre cele mai reduse din Uniunea Europeană”, a punctat economistul.
Firmele se finanțează prin alte surse
Firmele românești se bazează într-o măsură importantă pe împrumuturi intra-grup și pe creditul comercial, spune Cosmin Marinescu, în timp ce finanțarea de la băncile și IFN-urile autohtone are o pondere mult mai mică.
„Însă nivelul redus al intermedierii financiare contrastează cu gradul ridicat de îndatorare a companiilor. Acest paradox este ilustrat de structura finanțării firmelor. Împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă o treime din sursele asimilate finanțării companiilor. Spre deosebire de acestea, împrumuturile de la bănci și IFN-uri autohtone totalizează mai puțin de o zecime și sunt echivalente ca volum cu resursele obținute de firme din creditarea nerezidentă intra-grup.
Această situație reflectă, pe de o parte, preferința firmelor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost. Pe de altă parte, este vorba de gradul redus de bancarizare. Pentru o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris, ceea ce indică deficiențe mari de capitalizare”, a mai spus el.
Peste 80% dintre IMM-uri nu au cerut credit
O altă problemă semnalată este faptul că o mare parte dintre companii nu apelează la finanțarea bancară, chiar dacă aceasta ar putea susține investițiile.
„Majoritatea companiilor nu apelează la creditare de la bănci sau de la IFN-uri: peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an, ceea ce ar fi putut sprijini proiecte de investiții fără afectarea activității curente”, a scris Marinescu.
Economistul atrage atenția asupra dependenței firmelor de creditul comercial și a riscurilor pe care le implică plata întârziată a facturilor: „În plus, firmele recurg la amânarea plății facturilor curente față de furnizori, pentru utilizarea fluxului de numerar din activitatea curentă pentru alte nevoi de finanțare (creditul comercial). Această practică de întârziere a plăților expune atât creditorul cât și debitorul la riscuri de gestionare a lichidității și de neplată în lanț”.
Statul pune presiune pe finanțarea companiilor
Cosmin Marinescu a atras atenția și asupra faptului că statul se împrumută tot mai mult, ceea ce poate face creditarea mai scumpă și mai greu de obținut pentru companii.
„În România, în special în acești ani, finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune (crowding out) din partea statului, în condițiile unui necesar de finanțare publică mult mai mare în ultimii ani. Iar atunci când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc iar sectorul privat investește mai puțin. Cererea crescută de finanțare a sectorului bugetar afectează atât disponibilitatea finanțării pentru sectorul privat, cât mai ales costul acesteia. În definitiv, mai mulți bani pentru stat înseamnă mai puțini bani pentru economie.
Băncile autohtone și-au majorat constant deținerile de titluri de stat, care au atins în primul trimestru al acestui an circa 230 miliarde lei, de trei ori mai mult față de acum 10 ani. Titlurile de stat oferă băncilor modalități mai simple și rapide de plasare a lichidităților, dat fiind raportul mult mai favorabil între randamentul obținut și riscul asumat, comparativ cu alternativa finanțării companiilor nefinanciare și a populației”, a mai punctat Marinescu.
Marinescu: Creditarea nu trebuie să crească prin orice mijloace
Economistul a mai spus că o creștere a creditării nu este suficientă dacă firmele nu sunt suficient de solide pentru a susține împrumuturile.
„Creșterea gradului de intermediere financiară necesită mai mult decât un simplu avans, prin orice mijloace, al volumului creditării. Pentru ca finanțarea sectorului antreprenorial să genereze beneficii durabile pentru economie, aceasta nu trebuie să forțeze respectarea standardelor prudențiale, pentru a putea fi evitată acumularea de noi vulnerabilități la nivelul companiilor și în sectorul financiar”.
Este nevoie de măsuri din partea companiilor, băncilor și statului, a mai punctat el, astfel încât firmele să fie mai bine capitalizate, băncile să finanțeze investițiile, iar statul să reducă presiunea pusă pe finanțare: „Companiile să își consolideze capitalul și capacitatea de a genera proiecte viabile, sectorul bancar să susțină finanțarea investițiilor mediului antreprenorial, iar statul să fie ferm și consecvent cu reducerea dezechilibrelor, care să limiteze presiunea recentă asupra finanțării datoriei publice”, a mai spus Cosmin Marinescu.
