Astăzi, 31 august 2026, se atinge termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși promisiunile inițiale din 2020 preconizau fonduri de zeci de miliarde de euro pentru investițiile din România, valoarea programului a fost tăiată succesiv până la aproximativ 20 de miliarde, din cauza renegocierilor și a ratării mai multor jaloane critice. Din suma totală, țara noastră a reușit să încaseze efectiv doar circa 13 miliarde de euro, pierzând definitiv sute de milioane din cauza eșecurilor administrative și politice.
Astăzi, 31 august 2026, este ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în urma cărora România poate beneficia de fonduri prin programul început în urmă cu șase ani.
Totul a început la finalul anului 2020, când președintele de atunci, Klaus Iohannis, anunța că a reușit să obțină „pentru România un pachet bugetar de circa 80 de miliarde de euro pentru următorii nouă ani“. La rândul său, premierul Ludovic Orban preciza că România e „pe punctul de a intra în cea mai prolifică perioadă a ţării noastre de la intrarea în UE“.
Cu toate acestea, alocarea inițială pentru România a ajuns la numai 29,2 miliarde de euro, iar după negocieri, suma a scăzut la puțin peste 20 de miliarde de euro.
Până astăzi, România a primit o sumă netă în valoare de aproximativ 13 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde trebuie returnate Comisiei Europene.
Aprobarea PNRR-ului României de către Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență în anul 2021. Acesta consta în 14,24 miliarde de euro granturi și 14,94 miliarde de euro împrumuturi. Statul român și-a asumat obligația de a returna banii împrumutați până cel târziu la data de 31 decembrie 2058.
Economia României a înregistrat o creștere economică atât în 2021, cât și în 2022, motiv pentru care Comisia Europeană a decis în 2023 să modifice valoarea totală a PNRR. Din granturile inițiale de 14,94 miliarde au fost scăzute 2,1 miliarde, însă ulterior, ca urmare a programului RePowerEU, acestora li s-a adăugat suma de 1,4 miliarde de euro. Valoarea totală a PNRR a scăzut la 28, 5 miliarde de euro.
Doi ani mai târziu, la a doua negociere, valoarea PNRR a scăzut la puțin peste 21 de miliarde de euro, după ce valoarea împrumuturilor a fost redusă la 7,84 miliarde. Ultima negociere, în vara acestui an, a mai dus la o scădere de 1,3 miliarde de euro din valoarea totală, iar suma a ajuns la 20,11 miliarde, dintre care 13,57 nerambursabili.
Câți bani din PNRR a primit, de fapt, România
La începutul programului, România a primit o prefinanțare de 3,79 miliarde euro, dintre care 1,85 miliarde erau granturi iar 1,94 miliarde erau împrumuturi. La prima cerere de plată, depusă în 2022, după îndeplinirea a 21 de jaloane, România a primit puțin peste 2,5 miliarde de euro din suma de 3 miliarde solicitată. În același an a venit și a doua cerere de plată, prin care statul solicita 3,22 miliarde de euro însă a primit doar 2,76 miliarde. 53 de milioane de euro au fost blocate de Comisie după ce România nu a reușit să îndeplinească două jaloane ce țineau de energie.
La cea de-a treia cerere de plată au fost solicitate 2,67 miliarde de euro, însă Comisia Europeană a aprobat cererea doar parțial și a virat numai 1,3 miliarde, dintre care 622 de milioane de euro granturi și 675 de milioane de euro împrumuturi. 869 de milioane de euro au fost blocate de Comisie ca urmare a numirilor politice netransparente la conducerea unor companii de stat, printre care Tarom, CFR sau Metrorex.
La finalul anului 2025, România făcea o nouă cerere de plată, de 2,62 miliarde de euro. Cererea a fost aprobată acum două luni și s-a încasat suma de 2,25 miliarde de euro, doar granturi. La jumătatea lunii august s-a depus și cererea cinci, în care se solicita suma de 2,84 miliarde de euro și pentru care țara noastră trebuie să îndeplinească 75 de ținte și jaloane. Din acești bani, 770 de milioane de euro au fost pierdute definitiv, ca urmare a eșecului pe legea salarizării, după cum a anunțat Nicușor Dan.
Aproape 9 miliarde de euro în ultima cerere de plată
În ultima cerere de plată, România ar urma să absoarbă o sumă de 8,8 miliarde de euro, dintre care 3,7 miliarde granturi și 5,1 miliarde împrumuturi. Aceasta va include îndeplinirea a 151 de jaloane și ținte. Potrivit Comisiei Europene, ultimele cereri de plată pot fi depuse până la finalul lunii septembrie din acest an, iar plățile vor fi efectuate până cel târziu la 31 decembrie 2026.
Din banii aferenți țării noastre, până în ultima zi în care mai pot fi îndeplinite jaloanele, România a reușit să obțină aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 9,5 miliarde de euro nerambursabile și 3,5 miliarde de euro sub formă de împrumut.
