Au fost făcute publice rezultatele referendumului din Islanda privind posibila aderare la Uniunea Europeană.
Islandezii au respins reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor referendumului de sâmbătă, relatează presa publică islandeză RUV. Tabăra „Nu” conduce cu aproximativ cinci puncte procentuale, iar rezultatul transmite un semnal clar împotriva unei noi încercări de apropiere de blocul comunitar.
Opțiunea „Nu” a obținut 52,5% dintre voturi, față de 47,5% pentru „Da”, potrivit datelor prezentate în direct de postul public de televiziune RUV.
Mai era de numărat doar o mică parte dintre voturile dintr-o circumscripție electorală în care „Nu”-ul avea deja un avantaj.
„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a fost concluzia publicată de RUV pe site-ul său.
În ultimii ani, oficialii europeni au prezentat Islanda drept un posibil candidat cu risc redus la aderare, într-un moment în care Uniunea Europeană caută să își consolideze poziția strategică și să reducă scepticismul față de extindere.
Pescuitul și suveranitatea, în centrul disputei
Guvernul islandez a prezentat reluarea negocierilor cu UE drept o decizie crucială, într-un moment pe care l-a descris drept „acum sau niciodată”.
Prim-ministrul Kristrún Frostadóttir le-a spus alegătorilor, în luna august, că un rezultat „Nu” ar pune capăt speculațiilor privind o eventuală aderare.
Susținătorii aderării au argumentat că apartenența la UE ar putea contribui la reducerea dobânzilor ridicate și ar putea oferi Islandei un plus de securitate într-un context internațional tot mai instabil. Războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice și declarațiile președintelui american Donald Trump despre Groenlanda au fost printre argumentele invocate de tabăra „Da”.
De cealaltă parte, adversarii aderării au avertizat că Islanda și-ar putea pierde o parte din controlul asupra propriilor decizii și, mai ales, asupra apelor sale de pescuit, un domeniu esențial pentru economia și identitatea țării.
Referendumul a readus în prim-plan o dezbatere care divizează societatea islandeză de mai multe decenii. După ce și-a exprimat votul la Reykjavik, sâmbătă, premierul Kristrún Frostadóttir a descris scrutinul drept un moment important pentru țară.
„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a declarat șefa guvernului, care a precizat că Executivul își va continua activitatea indiferent de rezultatul referendumului.
Islanda a mai încercat să adere la UE
Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în urma unei crize financiare care a afectat puternic economia țării. Negocierile au avansat în anii următori, însă un guvern eurosceptic a decis în 2013 să le oprească.
De atunci, problema aderării a revenit periodic în dezbaterea publică. Războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și politica comercială a Statelor Unite au readus însă tema în centrul atenției.
Rezultatul actual al referendumului ar urma să înghețe cel puțin până în 2028 orice nouă discuție serioasă despre aderarea Islandei la UE. Deși nu face parte din Uniunea Europeană, Islanda are relații strânse cu blocul comunitar. Țara este membră a Spațiului Economic European (SEE) și a Spațiului Schengen, ceea ce îi permite accesul la piața unică europeană și libera circulație în spațiul Schengen.
