Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră transmite că, de la începutul conflictului din Ucraina, peste 15 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România. IGPF a transmis şi câte persoane au intrat ilegal.
IGPF a transmis, într-un răspuns exclusiv pentru DC News, care este numărul cetăţenilor ucraineni care au intrat în România imediat după startul conflictului din ţara lor, dar şi câţi cetăţeni ucraineni au trecut fraudulos graniţa României.
"De la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 20.08.2024, ora 24.00, prin punctele de trecere de la nivelul întregii ţări, au intrat în România 15.631.860 de cetăţeni ucraineni.
La trecerea frontierei de stat, Poliția de Frontieră Română verifică documentele de călătorie ale persoanelor, în baza legislației comunitare în domeniu, ulterior, cetăţenii străini pot solicita azil în România direct la punctul de trecere a frontierei completând o cerere, pe care o depun personal. În astfel de situații, cetățenii ucraineni sunt preluați de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări.
În perioada 2023 – primele 7 luni ale anului 2026, în zona de competență, polițiștii de frontieră au depistat, pe timpul derulării misiunilor de supraveghere a frontierei de stat, peste 33.600 de cetățeni ucraineni care au încercat să intre în România fără a efectua formalitățile de control în punctele de frontieră.", transmite IGPF.
Ce riscă cei care trec graniţa ilegal
Poliţiştii de Frontieră transmit care sunt riscurile legale pentru cei care intră ilegal în România. Este vorba de închisoare sau amendă, dar şi de returnare în ţara de origine, în funcţie de rezultatul cercetărilor.
"Totodată, în conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (U.E) nr. 399/2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), frontierele externe pot fi trecute doar prin punctele de trecere a frontierei și în timpul programului de funcționare al acestora, iar statele membre trebuie să instituie sancțiuni conform dreptului lor intern, în caz de trecere neautorizată prin alte locuri.
Astfel, potrivit prevederilor art. 262 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, intrarea în România prin trecerea ilegală a frontierei de stat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, context în care, vă informăm că, în situația depistării unei persoane care a intrat fraudulos în țară, reprezentanții instituției noastre vor întocmi un dosar penal și vor efectua cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunii în discuție.
De asemenea, în conformitate cu prevederile Acordului între Comunitatea Europeană și Ucraina privind readmisia persoanelor, persoanele depistate de polițiștii de frontieră, în legătură cu trecerea neautorizată a frontierei de stat din Ucraina în România pot face obiectul unei cereri de readmisie formulată în temeiul documentului anterior menționat, iar, în situația aprobării acesteia, ar putea fi returnate pe teritoriul statului vecin", mai spun cei de la IGPF.
Screening pentru cei care cer protecţie României. 7 zile nu au acces pe teritoriul naţional
De la începutul conflictului din Ucraina, din februarie 2022, şi până acum, peste 200.000 de cetăţeni ucrainei au primit protecţie temporară din partea statului român. Aproape 4600 au solicitat protecţie internaţională.
Protecția temporară este o măsură excepțională menită să asigure o protecție imediată și temporară persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Acest lucru oferă anumite drepturi, printre care un permis de ședere, acces la piața muncii, asistență medicală și acces la educație pentru copii. Protecția temporară este un mecanism de urgență al Uniunii Europene.
CITEŞTE ŞI Documentul primit de peste 212.000 de ucraineni în România. Am aflat ce drepturi li se oferă
IGPF transmite că persoanele care cer protecţie din partea statului român trebuie să treacă printr-o procedură de screening, iar timp de 7 zile, până la soluţionare, nu au acces pe teritoriul naţional.
"În continuare, menționăm faptul că, începând cu data de 12 iunie 2026, în toate statele membre (inclusiv România), se aplică prevederile Regulamentului (UE) 2024/1356 al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a screeningului resortisanților țărilor terțe la frontierele externe.
În temeiul acestui regulament, persoanele care solicită o formă de protecție din partea statului român fac obiectul activității de screening și sunt supuse formalităților prevăzute de Regulamentul în discuție pentru o perioadă de 7 zile, timp în care acestea nu vor avea acces pe teritoriul național.
Ulterior finalizării procedurii de screening, persoanele vor fi îndrumate către reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări în vederea desfășurării procedurilor subsecvente la frontieră (aferente solicitării unei forme de protecție din partea statului român sau returnării, după caz).
În plus, vă comunicăm faptul că, în situația în care persoana care a tranzitat ilegal frontiera de stat nu solicită protecție temporară în România, în conformitate cu art. 106^4 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările și completările ulterioare, durata interdicției de intrare pe teritoriul spațiului Schengen este de 5 ani, în cazul străinilor care au trecut ilegal ori au încercat să treacă fraudulos frontiera de stat.
În final, facem precizarea că deciziile luate de către personalul instituției noastre se adoptă în mod individual, cu respectarea pe deplin a dreptului Uniunii Europene și a celui internațional relevant, precum și a obligațiilor legate de accesul la protecție internațională, în special principiul nereturnării și drepturile fundamentale"., mai spun cei de la IGPF.
IGPF a explicat şi care este obiectul screeningului menţionat, şi anume "să întărească controlul resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe, să îi identifice pe toți resortisanții țărilor terțe care sunt supuși screeningului și să verifice, prin consultarea bazelor de date relevante, dacă persoanele care sunt supuse screeningului ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității interne. Screeningul implică, totodată, controale medicale preliminare și verificări preliminare ale vulnerabilității, pentru identificarea persoanelor care au nevoie de asistență medicală, a persoanelor care ar putea reprezenta o amenințare la adresa sănătății publice, precum și identificarea persoanelor vulnerabile. Astfel de controale și verificări facilitează îndrumarea unor astfel de persoane către procedura corespunzătoare".
