Statele Unite se pregătesc să își readucă diplomații evacuați din mai multe țări din Orientul Mijlociu în timpul conflictului cu Iranul.
Departamentul de Stat al SUA se pregăteşte să readucă diplomaţii din ambasadele din Orientul Mijlociu care au fost evacuaţi înainte şi în timpul războiului cu Iranul, a relatat marţi New York Times, citând un document intern al instituţiei, conform Reuters.
Revenirea ofiţerilor din Serviciul Extern şi reducerea măsurilor de urgenţă la misiunile americane din regiune ar putea începe chiar din această săptămână, se arată în relatare.
Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informaţiile. Departamentul de Stat al SUA nu a putut fi contactat pentru comentarii în afara programului normal de lucru.
Ambasadele care urmează să restabilească niveluri mai mari de personal
Printre ambasadele care urmează să restabilească niveluri mai mari de personal se numără cele din Israel, Liban, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Oman, Irak şi Kuweit, conform relatării.
Într-o declaraţie citată de New York Times, Departamentul de Stat a precizat că "revizuieşte continuu postura de securitate la misiunile noastre diplomatice din întreaga lume".
"Pe baza celei mai recente evaluări a noastre, ne ajustăm structura personalului în anumite posturi din Orientul Mijlociu pentru a ne asigura că putem continua să promovăm obiectivele de politică externă ale SUA, protejând în acelaşi timp siguranţa şi securitatea personalului nostru", a adăugat acesta.
Conform documentului, primii diplomaţi care se vor întoarce vor fi repartizaţi la Ambasada SUA din Liban, deşi personalul de acolo va rămâne sub nivelul maxim. Ulterior, personalul se va întoarce complet la ambasadele SUA din Israel, Iordania şi Oman, se arată în raport.
Posturile din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar şi Liban vor fi iniţial limitate la 85% din personal, în timp ce misiunile din Irak, Kuweit şi Bahrain vor fi limitate la 75%, conform documentului.
Reducerile de personal au început în februarie, când Washingtonul a autorizat plecările voluntare din Israel ale personalului non-urgent şi ale membrilor familiilor acestora, pe fondul tensiunilor cu Iranul, conform Agerpres.
Iranul cere încheierea războiului cu SUA, după ce Trump a anunțat noi sancțiuni dure
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat, vineri, 21 august, că este momentul ca războiul dintre Iran și SUA să se încheie.
„Este mai bine să punem acum capăt războiului, deoarece ne aflăm într-o poziție de forță și demnitate”, a spus Pezeshkian, potrivit presei internaționale.
El a afirmat că „întreaga lume recunoaște victoria Iranului” și a acuzat SUA că au atacat școli, spitale și infrastructură iraniană. Declarațiile vin după ce Teheranul l-a acuzat președintele american Donald Trump că recurge la „terorism economic”. SUA au anunțat că pregătesc ceea ce au numit „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului.
Trump a promis o „izolare și un război economic fără precedent” împotriva Iranului și a sugerat că sancțiunile ar putea viza inclusiv țările care au contribuit la negocierile de pace.
Strâmtoarea Ormuz rămâne aproape blocată
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut drastic. Potrivit datelor Kpler citate de The Independent, doar șapte nave comerciale au trecut prin strâmtoare joi: patru au intrat în Golf, iar trei au ieșit. Nu au fost înregistrate treceri ale supertancurilor petroliere sau ale transportatoarelor de gaze naturale lichefiate.
Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru comerțul energetic global, prin ea trecând în mod normal aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel global.
SUA pregătesc sancțiuni fără precedent
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că Washingtonul va introduce „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului.
„Este o lovitură în două etape: avem blocada și vom avea cele mai dure sancțiuni din istorie”, a spus Bessent.
"Anunţ că orice ţară care va permite instituţiilor sale financiare, companiilor sale, aeroporturilor sale sau entităţilor sale guvernamentale să ofere orice formă de colac de salvare Iranului se va confrunta ea însăşi cu teribile repercusiuni economice", a scris preşedintele american pe reţeaua sa Truth Social.
În mesajul său lung, el afirmă că Teheranul "nu a ştiut să profite" de "marea oportunitate" de a încheia un acord.
"Anunţ, prin urmare, cea mai zdrobitoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări", a scris Donald Trump, evocând un "război economic nemaivăzut".
"Contrabanda cu petrol, schimbul de valută, transferurile de numerar, casele de schimb valutar, registrele navale, companiile paravan - toate acestea trebuie să înceteze acum", a scris el în atenţia ţărilor pe care le suspectează că ajută Iranul.
Iranul amenință cu un răspuns
Oficialii iranieni au avertizat că orice noi amenințări americane vor primi un răspuns „zdrobitor și devastator”.
Preşedintele parlamentului iranian, Mohammed Baqer Qalibaf, a declarat că Iranul trebuie să facă planuri pentru a depăşi „sancţiunile nedrepte” anunțate de secretarul Trezoreriei SUA.
Bessent a declarat că măsurile vor fi detaliate luni, sugerând că acestea ar putea reduce necesitatea unor noi operaţiuni militare majore.
Qalibaf, una dintre cele mai influente figuri politice ale Iranului şi principalul negociator al Teheranului în discuţiile cu SUA, a declarat că dezvoltarea economică şi securitatea sunt strâns legate.
El a acuzat Statele Unite şi Israelul că poartă un război economic şi „cognitiv”, după ce acestea au ajuns la concluzia că nu pot învinge într-o confruntare militară directă cu Iranul şi Irakul.
„Dacă vă uitaţi la resursele şi materiile prime ale ţărilor musulmane, vă veţi da seama că duşmanii noştri vin să le jefuiască”, a le-a spus Qalibaf unor reprezentanţi ai mediului de afaceri din Iran şi Irak, reuniţi la Bagdad, potrivit canalului său de Telegram.
„Prin urmare, trebuie să facem planuri pentru a face faţă sancţiunilor nedrepte, astfel încât să le putem depăşi”, a mai spus el.
Acesta a cerut, de asemenea, legături economice mai puternice între Bagdad şi Teheran, şi a spus că cele două ţări îşi pot folosi monedele naţionale în schimburile comerciale pentru a reduce dependenţa de dolarul american, potrivit Agerpres.
Între timp, miniștrii de Externe ai Iranului și Omanului au discutat despre posibilitatea reluării negocierilor și despre situația navigației prin Strâmtoarea Ormuz.
De asemenea, NATO a confirmat că mai multe state membre discută posibilitatea unor contribuții pentru sprijinirea libertății de navigație în zonă, dar a precizat că nu este vorba despre o misiune NATO.
CITEȘTE ȘI: Iranul își reconfigurează lista cu state „inamic” după ce SUA au anunțat o etapă economică a războiului
