Stefan Thurmann, fondatorul companiei germane de armament Donaustahl, susținător al Ucrainei, susține că serviciile secrete ruse ar fi pregătit asasinarea sa.
Omul de afaceri german Stefan Thurmann, fondatorul companiei producătoare de armament Donaustahl, a denunţat un complot al serviciilor secrete ruse care l-ar căuta să-l asasineze, astfel că se vede forţat să trăiască ascuns şi fără viaţă personală, relatează miercuri agenţia EFE.
"Mi-am făcut testamentul"
"Duc o luptă pentru viaţa mea cu serviciile secrete ruse. Mi-am făcut testamentul, o declaraţie pentru donarea organelor mele dacă mor. Lucruri la care în mod normal nu ar trebui să mă gândesc la vârsta mea", a declarat Thurmann, în vârstă de 39 de ani, într-un interviu acordat postului de televiziune RTL.
Potrivit lui Thurmann, pe care jurnalişti de la RTL şi revista Stern l-au vizitat într-o locaţie secretă bine păzită, acesta a primit informaţii din partea autorităţilor germane la sfârşitul anului 2025 despre un plan al serviciilor secrete ruse de a-l asasina.
"Am încremenit" la aflarea acestor informaţii, mai spune afaceristul german din industria militară şi a cărui ţară este principalul susţinător european al Ucrainei în războiul cu Rusia. În urma semnalării primite, el trăieşte de atunci ascuns sub protecţie permanentă şi se plânge că, în aceste condiţii, nu mai are nici viaţă personală.
Autorităţile germane au arestat în luna martie doi aşa-numiţi "agenţi de unică folosinţă" ruşi care-l spionaseră pe Thurmann în pregătirea unei operaţiuni împotriva acestuia. Termenul de "agent de unică folosinţă" se referă la persoane neinstruite pentru activităţi de spionaj şi recrutate de serviciile secrete, de exemplu, prin intermediul reţelelor de socializare şi plătite cu sume mici de bani.
Planul urma să fie executat cu agentul neurotoxic Noviciok
Un deputat german, Bastian Ernst, a susţinut, tot la postul RTL, că planul de asasinare a lui Thurmann era foarte avansat şi că urma să fie executat cu agentul neurotoxic cunoscut sub numele de Noviciok, pe care Rusia l-a mai folosit în trecut.
Instituţii de securitate germane văd cazul Thurmann drept un exemplu clar al escaladării "războiului hibrid" rusesc. Directorul general al societăţii germane producătoare de armament Rheinmetall, Armin Papperger, a fost la rândul său menţionat ca o posibilă ţintă a Rusiei.
Şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (serviciul de informaţii interne german) din landul Renania de Nord-Westfalia, Jurgen Kayser, a comparat activitatea serviciilor secrete ruse din Germania cu situaţia din perioadele cele mai tensionate ale Războiului Rece.
"De când a început războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei observăm o creştere a activităţilor de spionaj în ţară", afirmă Jurgen Kayser. "Obiectivul (Rusiei) este să descurajeze prin ameninţări oficialii şi companiile să sprijine Ucraina cu tehnologie militară", explică responsabilul german, conform Agerpres.
Româncă arestată în Germania, acuzată de spionaj pentru Rusia. Ar fi fost ”agent de unică folosință”/ Precizările MAE
”Autoritățile germane au pus în executare un mandat de arestare emis de Curtea Federală de Justiție din Rheine (Renania de Nord-Westfalia) prin care a fost arestat un cetățean român.
Menționăm că, până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară din partea cetățeanului român în cauză sau a familiei acestuia” precizează MAE.
Publicația Die Zeit scrie că serviciile secrete ruse ar fi pregătit un atentat împotriva directorului companiei Donaustahl, Stefan Thumann. Astfel, o româncă în vârstă de 45 de ani l-ar fi spionat pe Thumann pentru mai mult timp, ca mai apoi să fie arestată de autoritățile germane. Compania este producătoare de drone pentru Ucraina.
Agenții de informații ai unor state partenere au avertizat serviciile de securitate din Germania, iar astfel atacul a fost oprit.
Românca spiona în favoarea Rusiei
Două persoane au fost arestate și sunt acuzate că au spionat în favoarea Rusiei, potrivit informațiilor oferite de Parchetul Federal din Germania. Mai exact, este vorba de o femeie de naționalitate română, Alla S., și de un cetățean ucrainean, Serhii N., care a fost arestat în Spania.
Cetățeanul ucrainean și-a început misiunea încă din decembrie 2025. Acesta urmărea ținta constant și a obținut informații esențiale despre viața sa privată. Totodată, a reușit să filmeze locul de muncă al victimei în mai multe ocazii.
După ce Serhii N. s-a mutat în Spania, românca a preluat toate obiectivele din misiune. Ea a ajuns la adresa persoanei vizate și ar fi filmat zona cu telefonul.
Conform autorităților de la Berlin, Federația Rusă a început să preia tot mai des așa-numiți „agenți de unică folosință”. Acești agenți sunt fără pregătire de specialitate, dar sunt persoane dispuse să execute diverse misiuni de distrugere, precum incendierea, accidentele aparente, sabotajul, supravegherea unor obiective sensibile sau alte acțiuni ilegale în schimbul unor recompense destul de modeste.
Recrutările sunt realizate în principal prin intermediul rețelelor sociale, iar cei doi suspecți din cazul Thumann sunt cercetați pentru activități de spionaj. Ancheta este în desfășurare.
Cum recrutează Rusia spioni în Europa: Metodele Kremlinului de infiltrare și influență
Rețelele de spionaj ale Moscovei prind contur în Europa. Nu doar persoanele în vârstă, dar și tinerii vulnerabili sunt recrutați prin presiuni și șantaj pentru a infiltra grupuri de opoziție sau obiective strategice.
Un set de mesaje și înregistrări intrate în posesia jurnaliștilor de la Politico scoate la lumină mecanismele prin care Moscova își construiește rețele de informatori în afara granițelor. Cazul arată concret cum recrutează Rusia spioni în Europa: metodele Kremlinului de infiltrare și influență nu mai sunt doar teorie, ci practici aplicate sistematic, inclusiv în rândul tinerilor vulnerabili.
Colaborare sau închisoare
Documentele analizate includ conversații dintre un tânăr rus, numit Ivan pentru protecția identității, și persoane despre care se crede că sunt legate de serviciile de informații. Povestea lui începe în 2023, când a fost reținut, apoi eliberat în baza unei „înțelegeri”.
Alegerea pusă în fața lui a fost simplă și brutală: colaborare sau închisoare. Mai exact, trebuia să ofere informații despre persoane din cercuri anti-Kremlin, inclusiv despre cei plecați în Europa. A acceptat, însă relația cu cei care îl coordonau s-a transformat rapid într-o presiune constantă.
La finalul lui 2023, student la informatică în Moscova, Ivan primește un mesaj care rezumă tonul general al discuțiilor: „Soarta te tot ferește de urmărire penală, de armată. Sper că totul va fi bine pentru tine. Nu uita de patria ta și transmite mai multe informații”.
Rețele de informatori și infiltrare în opoziția din Europa
Schimburile de mesaje, derulate între 2023 și 2025, descriu o tactică clasică: alternarea amenințărilor cu aparenta protecție. Scopul era clar, și anume infiltrarea în grupuri de opoziție și monitorizarea activității acestora, în special a celor din Europa.
Agenții nu se limitau la ținte evidente. Cereau inclusiv detalii despre persoane care îi sprijină pe emigranți: profesori, ONG-uri sau oficiali locali. Un mesaj indică direcția precisă: „Află cine este în Europa, în ce țară, și cine îi ajută, inclusiv organizațiile specializate”.
Într-un alt episod, după ce Ivan a menționat un protest anti-război din Berlin, reacția a fost imediată: „Îți spun, descrie-l, descrie-l, trimite-mi un raport. Nu mă face să te urmăresc”.
Presiunea era completată de ideea de control total: „Noi știm deja totul, dar vrem să știm mai mult. Vrem să vedem ce ne spui și tu”.
Joc dublu și fuga din Rusia
În timp, Ivan a decis să nu mai joace rolul impus. A contactat un activist rus aflat în exil, iar împreună au construit o strategie de protecție: transmiterea de informații false sau irelevante către agenți.
În 2025, a reușit să părăsească Rusia și a ajuns în Spania, unde a cerut azil.
Povestea lui reflectă un fenomen mai larg. După declanșarea războiului din Ucraina, sute de mii de ruși au plecat din țară. Mulți au ajuns în Europa cu speranța unui nou început. În realitate, o parte dintre ei au devenit ținte pentru serviciile ruse sau chiar potențiali recruți.
Cum recrutează Rusia spioni în Europa: metodele Kremlinului de infiltrare și influență pe termen lung
Cazul lui Ivan indică o strategie diferită de cea a operațiunilor rapide de sabotaj. În locul unor „agenți de unică folosință”, se mizează pe construirea lentă a unor rețele infiltrate chiar în comunitățile de opoziție.
Expertul Andrei Soldatov avertizează că fenomenul nu este unul temporar: „Trebuie să ne pregătim să trăim cu asta mult timp de acum înainte”.
Un exemplu concret a apărut în Polonia, unde Igor Rogov a fost judecat pentru spionaj și implicare într-un complot cu bombă. Potrivit anchetei, acesta fusese recrutat înainte de a pleca din Rusia și a continuat să furnizeze informații și în exil, inclusiv despre alți ruși și despre oficiali polonezi.
O strategie cu dublu scop
Pentru Moscova, astfel de rețele au o utilitate clară. Pe de o parte, oferă acces la informații despre criticii regimului. Pe de altă parte, pot genera suspiciune și neîncredere în interiorul comunităților de exilați.
„Oricum ar fi, este o situație câștig-câștig”, a explicat Andrei Soldatov.
Chiar dacă oficial Kremlinul minimizează rolul opoziției din străinătate, interesul constant pentru aceste grupuri sugerează altceva. Mulți dintre cei plecați sunt vulnerabili au probleme financiare, statut juridic incert sau rude rămase în Rusia, care pot fi folosite ca instrument de presiune.
Europa, în fața unei provocări tot mai complexe
Guvernele europene au început să reacționeze, introducând restricții de viză sau controale mai stricte. Totuși, amploarea fenomenului ridică semne de întrebare privind capacitatea de răspuns.
"Într-un moment în care Kremlinul duce o campanie extinsă de sabotaj și spionaj în Europa, aceste informații oferă o perspectivă rară asupra modului în care serviciile ruse recrutează, constrâng și gestionează informatori. Pe măsură ce această practică se extinde dincolo de granițele Rusiei, ea creează noi provocări pentru țările europene și serviciile lor de informații", a conchis sursa citată.
