Emisarul american Jared Kushner și-a încheiat întâlnirile cu oficialii israelieni și reprezentanții Hamas fără să obțină progrese în relansarea planului lui Donald Trump pentru Gaza.
Emisarul special şi ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner, a încheiat luni două zile de întâlniri cu liderii israelieni şi cu gruparea palestiniană Hamas menite să scoată din impas planul preşedintelui SUA pentru Fâşia Gaza, dar nu sunt semne ale vreunui progres iminent, în timp ce ambele părţi continuă să-şi apere poziţiile, relatează Reuters.
Kushner s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în Israel, la o zi după întâlnirea din Egipt cu liderul politic al Hamas, Khalil Al-Hayya, în încercarea de a relansa planul blocat după ce Israelul a efectuat noi atacuri aeriene şi a ocupat noi teritorii în Fâşia Gaza, în pofida armistiţiului din octombrie, în timp ce Hamas refuză dezarmarea.
Hamas a acceptat să depună armele în etape, în baza unei foi de parcurs. Premierul Netanyahu a respins planul
Trump a anunţat luna trecută că Hamas a acceptat să depună armele în etape, în baza unei foi de parcurs în 15 puncte propuse de aşa-numitul "Consiliu pentru Pace" creat de preşedintele SUA. Hamas a transmis că este de acord cu foaia de parcurs, adăugând însă că implementarea acesteia depinde mai întâi de respectarea de către Israel a propriilor angajamente, inclusiv oprirea atacurilor şi retragerea din Fâşia Gaza.
Premierul Netanyahu, a cărui coaliţie de guvernare nu stă bine în sondaje înaintea alegerilor din octombrie, a respins la începutul acestei luni foaia de parcurs, insistând că Israelul nu se va retrage atât timp cât Hamas nu va fi complet dezarmat.
Un oficial israelian a declarat luni că nu există niciun progres în urma întâlnirii cu Jared Kushner, adăugând că Netanyahu a precizat clar că armata israeliană nu se va retrage de pe linia de demarcaţie stabilită în armistiţiul din octombrie şi va continua să desfăşoare operaţiuni în Fâşia Gaza după cum consideră necesar, inclusiv operaţiuni împotriva celor care au participat la atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atac care a declanşat războiul.
Hamas a cerut Israelului să respecte armistiţiul, în timp ce ambele părţi au contestat modul de secvenţiere a implementării măsurilor din planul lui Trump. Peste 1.200 de palestinieni şi patru soldaţi israelieni au fost ucişi în Fâşia Gaza în perioada scursă din octombrie.
Două surse au declarat că întâlnirea lui Kushner cu Netanyahu a durat câteva ore. Nickolai Mladenov, trimisul lui Trump pentru Gaza din partea "Consiliului pentru Pace" şi considerat liderul eforturilor de implementare a planului, a participat şi el la întâlnire, au declarat sursele pentru Reuters.
Oficialul israelian menţionat mai sus a spus că Netanyahu şi Kushner au convenit în cadrul întâlnirii că reconstrucţia Fâşiei Gaza nu va începe atât timp când gruparea Hamas nu va fi complet dezarmată, inclusiv de arme uşoare.
Într-o declaraţie care a descris întâlnirea drept "profundă şi constructivă", biroul lui Netanyahu a afirmat că Israelul şi "Consiliul pentru Pace" consideră că dezarmarea Fâşiei Gaza trebuie să fie "promptă şi finalizată înaintea începerii oricărei reconstrucţii".
Aceeaşi declaraţie menţionează că Netanyahu a convenit cu "Consiliul pentru Pace" înfiinţarea unui grup de lucru pentru dezarmare şi demilitarizare, care, conform mai multor surse va fi condus de un general american, şi a unui alt grup de lucru care să se ocupe de chestiuni precum sănătatea publică, salubritatea şi furnizarea apei în Fâşia Gaza, conform Agerpres.
UE insistă pe planul de pace pentru Gaza, în ciuda refuzului lui Netanyahu
"UE îşi reafirmă sprijinul pentru planul de dezafectare permanentă a armelor aflate în posesia Hamas şi a altor grupuri armate nestatale, precum şi pentru retragerea completă a trupelor Forţelor de Apărare Israeliene (FDI) din Gaza", a declarat pentru EFE un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
"Este important ca planul convenit să fie implementat de toate părţile", a insistat acesta, făcând apel la accelerarea "implementării rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU şi ale dreptului internaţional".
Purtătorul de cuvânt a adăugat că "Uniunea Europeană va continua să lucreze la implementarea Planului integral pentru a pune capăt conflictelor din Gaza conform Rezoluţiei 2803 a ONU", care sprijină planul de pace, "inclusiv prin misiuni ale Politicii Comune de Securitate şi Apărare", cadrul UE în care sunt desfăşurate misiunile civile şi militare în străinătate.
De asemenea, executivul comunitar şi-a exprimat "sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, astfel încât să poată reveni în siguranţă în Gaza şi pentru redresarea timpurie şi reconstrucţia zonei".
Pe 30 iulie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că Consiliul pentru pace pe care l-a creat a ajuns la un acord pentru dezarmarea totală a Hamas şi a altor grupuri din Fâşia Gaza şi l-a calificat drept un "acord istoric" care va permite trecerea la a doua fază a acordului de încetare a focului.
"Cât timp voi fi eu prim-ministru, nu va fi creat niciun stat palestinian, nici în Cisiordania, nici în Gaza. Nici 'Fatahistan', nici 'Hamastan, a declarat Netanyahu.
Deşi Hamas a acceptat oficial planul, liderii islamişti şi-au condiţionat dezarmarea de o retragere completă a Israelului din Fâşia Gaza şi a avertizat că dacă Israel nu respectă înţelegerea convenită, nici ei nu o vor face, conform Agerpres.
Netanyahu a explicat că, pentru Israel, dezarmarea nu înseamnă doar predarea unei părți dintre arme.
„Când spun că Hamas trebuie dezarmat, mă refer la armele grele, armele mai ușoare, toate armele”, a spus premierul, potrivit relatării publicate de The Times of Israel. El a insistat că Israelul cere o dezarmare reală, nu una pe care a descris-o drept „fictivă”.
Premierul israelian a afirmat că guvernul de la Ierusalim discută în continuare cu Statele Unite despre rezervele pe care le are față de plan.
„Au idei; unele dintre ele ne sunt acceptabile, iar altele nu ne sunt acceptabile”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul își va susține poziția în cadrul negocierilor. El a precizat și că armata israeliană va continua să acționeze împotriva amenințărilor la adresa militarilor și cetățenilor israelieni.
Poziția anunțată duminică este importantă deoarece administrația Trump prezentase în urmă cu mai puțin de două săptămâni acordul privind dezarmarea Hamas drept un pas major către încheierea conflictului și trecerea la următoarea etapă a planului pentru Gaza.
Planul pornește de la ideea că Hamas trebuie să renunțe la arme, iar controlul asupra Fâșiei Gaza trebuie transferat către o administrație palestiniană diferită de structurile Hamas. În paralel, urma să fie creat un mecanism internațional de securitate, iar procesul de dezarmare să fie verificat înainte ca retragerea israeliană să fie finalizată.
Una dintre problemele centrale este însă ordinea acestor acțiuni. Astfel, cele două părți susțin în principiu obiectivul dezarmării și al retragerii israeliene, dar nu sunt de acord asupra modului în care trebuie să înceapă procesul.
CITEȘTE ȘI: „Consiliul de Pace” al lui Trump încearcă să liniștească Israelul. Ce garanții oferă noul plan pentru Gaza
