Ucraina a recucerit o parte din regiunea Donețk în septembrie, în cadrul contraofensivei "Vivaldi", menită să îndepărteze frontul de Sloviansk și Kramatorsk.
Armata ucraineană a recuperat teren în regiunea Doneţk (est) în septembrie, în urma unei contraofensive vizând să îndepărteze linia frontului de oraşele-cheie pentru apărarea sa Sloviansk şi Kramatorsk, potrivit unei analize a AFP în baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Denumită "Vivaldi", această operaţiune lansată la începutul lunii septembrie, a permis forţelor ucrainene să recucerească 172 km2 din teritoriul ocupat de ruşi.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat la începutul săptămânii la trupele sale din împrejurimile oraşului Liman, la 10 km de Sloviansk.
Datele ISW arată o înaintare a forţelor ucrainene atât la nord cât şi la sud de Liman.
În restul ţării, Ucraina nu a recuperat decât un total de 32 km2 în regiunile Harkov (nord), Dnipropetrovsk şi Lugansk (est).
Ofensivele ruse în altă regiune au reușit
De cealaltă parte, ofensivele ruse în regiunea Zaporojie (sud) şi Sumî (nord) au permis forţelor Kremlinului să ocupe 104,5 km2 şi, respectiv, 20 km2.
Estimările ISW exclud progresele revendicate de Rusia, neconfirmate, dar nici infirmate de acest institut, care lucrează cu Critical Threats Project (emanaţie a American Entreprise Institute sau AEI), alt centru de reflecţie american specializat în studierea conflictelor.
Pe ansamblu, luna septembrie s-a soldat printr-un câştig net al Ucrainei de 80 km2.
Kievul nu a mai înregistrat bilanţ teritorial pozitiv de trei luni. Septembrie este a şasea lună în care Ucraina câştigă mai mult teren decât a pierdut în faţa Rusiei după o reechilibrare relativă a progreselor celor două tabere la începutul anului 2023.
După primele luni de război marcate de importante mişcări teritoriale, cele două armate bat pasul pe loc în prezent de-a lungul unei largi linii a frontului. Aceasta se caracterizează printr-o "zonă a morţii" de mai mulţi kilometri adâncime, unde drone încărcate cu explozibili complică orice mişcare.
Moscova controlează mai mult de 19% din teritoriul ucrainean. Printre zonele ocupate, circa 7 din cei 19% corespund Crimeei şi unor sectoare din Donbas, care se aflau deja sub control rusesc sau al separatiştilor proruşi înainte de februarie 2022.
Eforturile diplomatice rămân în impas. Rusia a avut cele mai importante cuceriri în primele săptămâni ale războiului
Esenţialul cuceririlor ruseşti a avut loc în primele săptămâni ale conflictului.
Potrivit ISW, din ianuarie 2026, forţele ruse nu au mai avansat decât câte 15,5 km2 lunar.
Cu titlu de comparaţie, aceste câştiguri teritoriale ajungeau în medie la circa 405 km2 lunar în 2025.
Paralel, eforturile diplomatice pentru a pune capăt celui mai sângeros conflict armat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial rămân în impas.
Moscova cere în special ca Ucraina să-i cedeze porţiuni de teritoriu pe care le controlează încă în regiunile pe care Rusia susţine că le-a anexat. Kievul respinge aceste cereri, estimând că ele ar echivala cu o capitulare şi ar face ţara vulnerabilă unui nou atac rusesc în viitor.
Potrivit ONU, numărul victimelor civile a atins în ultimele săptămâni cel mai înalt nivel după primele luni de război, în principal din cauza loviturilor ruseşti cu rachete şi drone cu rază lungă de acţiune asupra Kievului şi altor oraşe, conform Agerpres.
Lovituri în mai multe regiuni, inclusiv în apropierea graniței cu România
Trei bombe aeriene ruseşti au explodat duminică după-amiază în centrul oraşului Sumî (nord), lovind un centru pentru copii şi ucigând două persoane, între care o adolescentă de 16 ani,a anunţat ministrul ucrainean de interne Ivan Vîghivski.
Lovituri ruseşti asupra Kievului şi a periferiei sale au ucis încă o persoană şi au rănit alte patru în capitala ţării, potrivit autorităţilor locale, precizând că aceste bombardamente au avariat peste 16 clădiri în regiunea Kiev, atât rezidenţiale, cât şi industriale.
Potrivit poliţiei ucrainene, un bărbat a fost ucis cu dronă rusească în districtul Bucea, tot în regiunea Kiev.
Chiar în Kiev, sediul operatorului mobil Kyivstar, unul dintre principalele ale ţării, a fost avariat de bombardamente, fără a face victime, potrivit presei locale.
În ultimele zile, Moscova a bombardat centre de date, provocând probleme de acces la internet în unele zone.
În cursul zilei de duminică, preşedintele Volodimir Zelenski indicase că trei persoane au fost ucise de lovituri nocturne în regiunea sudică Zaporojie.
Autorităţile regiunii Odesa (sud) au informat despre un „atac masiv” asupra sudului acestei regiuni de lângă Marea Neagră, soldată cu încă un mort.
În cursul săptămânii care s-a scurs, Rusia a atacat Ucraina cu peste 2.200 de drone cu rază lungă de acţiune, 1.650 de bombe aeriene şi 38 de rachete, a indicat Zelenski în rezumatul său săptămânal.
În ultimele zile, Kievul a acuzat Moscova că provoacă o criză umanitară în localitate Oleşki, în partea regiunii Herson (sud) ocupată de Rusia, împiedicând furnizarea de ajutoare şi evacuarea civililor printr-o blocadă de facto.
Duminică, şeful administraţiei ucrainene a regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, a anunţat că o mare operaţiune de livrare de hrană prin drone permisese livrarea a patru tone de produse alimentare în acest oraş.
Potrivit lui, circa 2.000 de persoane sunt „ostatice” ale Moscovei în această localitate cu acces foarte dificil, fiind situată pe linia frontului, pe malurile Niprului.
Kremlinul a recunoscut luni dificultăţi de aprovizionare cu hrană şi medicamente, aruncând responsabilitatea asupra Kievului şi acuzând armata ucraineană că obstrucţionează livrările de ajutoare.
În partea regiunii ucrainene Zaporojie (sud), aflată sub ocupaţie rusă, un atac ucrainean cu dronă a ucis duminică o femeie în oraşul Energodar, a afirmat Maksim Puhov, responsabil municipal numit de Moscova.
Rusia nu dă înapoi în război
Aceste atacuri survin în ziua următoare a declaraţiilor ministrului rus de externe Serghei Lavrov, făcute în faţa ONU, potrivit cărora Moscova intenţionează să-şi continue campania militară „până la capăt”. Acesta a răspuns și întrebării jurnalistei române Ana Maria Păcuraru, care l-a întrebat dacă România reprezintă o „țintă” pentru Rusia.
În timp ce luptele continuă fără încetare pe frontul din Ucraina, fără progrese majore, negocierile conduse de SUA pentru a pune capăt conflictului lansat de invazia rusă pe scară largă în 2022, nu au permis deblocarea situaţiei.
