Tensiunile cresc în Orientul Mijlociu după ce Iranul a vizat Bahrainul cu drone și a avertizat statele din Golf să nu „redeschidă răni vechi”. Izolat economic de blocada petrolieră, Teheranul se lovește și de refuzul categoric al lui Donald Trump de a mai negocia un nou acord.
În ultimele zile, Iranul a avut două tentative de atac cu drone asupra Bahrainului, un aliat al SUA care găzduiește importante facilități militare americane. De asemenea, Teheranul a avertizat statele din Golf să nu „redeschidă răni vechi”, potrivit CNN.
Forțele de Apărare din Bahrain au anunțat duminică faptul că au „interceptat și distrus” mai multe drone iraniene, după o interceptare similară care a avut loc vineri. Vizarea Bahrainului a fost însoțită de un ton mai războinic al Teheranului la adresa vecinilor săi, vizând consecințele unor eventuale noi lovituri americane sau israeliene, precum și stadiul negocierilor cu SUA.
Neînțelegeri între Iran și statele din Golf
Iranul a fost indignat de sugestiile formulate săptămâna trecută de Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), organizație formată din șase state, conform cărora Teheranul ar trebui să plătească despăgubiri vecinilor săi pentru atacurile asupra teritoriilor acestora. O astfel de compensație este, de altfel, exact ceea ce Iranul solicită, la rândul său, în cadrul oricărui acord cu SUA.
Iranul dorește ca statele din Golf „să plătească prețul unui război pe care nu l-au ales, iar apoi să renunțe la dreptul lor de a cere responsabilitate și despăgubiri. Aceasta este o ecuație inacceptabilă”, a declarat duminică Ebtesam Al-Ketbi, din cadrul think-tank-ului Emirates Policy Center.
Un semn al îngrijorării tot mai mari privind perspectiva reluării ostilităților a apărut săptămâna trecută, când Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) a anunțat înființarea unui comandament avansat în Kuweit pentru forțele sale militare unificate, precum și desfășurarea de trupe în această locație.
Secretarul general al organizației, Jasem Mohamed Al Budaiwi, a declarat că această măsură demonstrează „angajamentul ferm al statelor din Golf de a proteja securitatea și suveranitatea țărilor membre CCG”, ca urmare a ceea ce el a numit „atacuri iraniene odioase”.
Iranul pierde un important as din mânecă
De asemenea, Iranul și-a intensificat atacurile asupra navelor în regiunea Golfului. Teheranul a susținut - aproape zilnic, deși rareori cu dovezi concrete - că petrolierele au lovit mine în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz.
Pentru Teheran, creșterea exporturilor de energie din Golf, care, în ultimele săptămâni, au ajuns aproape de nivelurile de dinaintea conflictului, și scăderea bruscă a prețurilor la petrol elimină un instrument de negociere esențial. Agenția Internațională pentru Energie a raportat că exporturile de petrol din statele Golfului (cu excepția Omanului) au atins 18,4 milioane de barili pe zi în luna octombrie, un volum cu aproximativ 26% mai mic față de nivelurile de dinaintea războiului.
În același timp, Iranul nu a mai reușit să exporte cantități semnificative din propriul țiței de mai bine de două luni.
Regimul iranian solicită încetarea blocadei impuse de SUA, eliminarea treptată a sancțiunilor internaționale și deblocarea unor active în valoare de miliarde de dolari, condiționând de aceste măsuri reluarea negocierilor cu Statele Unite.
Cu toate acestea, președintele american Donald Trump pare dispus să lase presiunea economică asupra Iranului să își urmeze cursul și anticipează că Teheranul va fi nevoit să își modereze pretențiile, conștient fiind că statele din Golf doresc să evite un nou conflict.
„La cererea națiunilor pe care urmăresc să le protejez, abordăm situația pe o cale ceva mai lungă și mai civilizată”, a declarat Trump joi. Totodată, el a anulat demersurile vicepreședintelui JD Vance de a relua discuțiile cu Iranul, afirmând: „Nu avem nevoie de un acord cu Iranul. Acele vremuri au apus de mult”.
România a fost inclusă pe lista de posibile ținte a Iranului
Încă din martie, după ce a început războiul, Iranul a avertizat România să nu permită Statelor Unite ale Americii să folosească baze militare de pe teritoriul țării pentru operațiuni.
„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, acest lucru ar echivala cu participarea la o agresiune militară împotriva Iranului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, într-o conferință de presă la vremea respectivă.
În urmă cu aproape două săptămâni, șeful statului major al forțelor armate din Iran, Ali Abdollahi, a declarat că armata iraniană își actualizează listele de ținte care includ active americane și israeliene și că va răspunde imediat la orice amenințare.
Ziarul dur Kayhan a transmis că facilitățile SUA din Marea Britanie, Italia, Grecia, România, Albania și Cipru ar putea fi vizate în cazul unui nou război.
În plus, având în vedere creșterea tensiunilor în Orientul MIjlociu, reamintim că, acum cinci zile, Armata americană a evacuat aeronave de la o a doua bază aeriană din Marea Britanie. Evenimentul a survenit la câteva săptămâni după ce Washingtonul și-a retras bombardierele de la baza aeriană RAF Fairford, în urma unui incident de securitate suspectat a avea legături cu Iranul.
