Cu două săptămâni înainte de alegerile generale anticipate din Spania, scrutin programat pe 29 noiembrie 2026, blocul de dreapta conduce autoritar în aproape toate sondajele independente, potrivit unei analize.
Scena politică de la Madrid fierbe cu două săptămâni înainte de alegerile din 29 noiembrie 2026. Zidul guvernamental ridicat de premierul socialist Pedro Sanchez dă semne de prăbușire în fața unui val conservator fără precedent. Toate marile institute private de sondare a opiniei publice indică un deznodământ categoric: Partidul Popular, condus de Alberto Núñez Feijóo, se instalează confortabil pe primul loc, iar o alianță cu formațiunea de dreapta radicală Vox spulberă pragul majorității absolute în Congresul Deputaților, arată o analiză publicată de postul France 24.
Campania electorală, pornită oficial la finalul săptămânii trecute, confirmă uzura accentuată a puterii socialiste. Deși spaniolii au asistat în iulie 2023 la manevrele de culise prin care Pedro Sánchez a format guvernul cu sprijinul formațiunilor regionale catalane și basce, de data aceasta calculele aritmetice par complet blocate pentru stânga.
Alianța Feijoo
Cifrele prezentate de marile publicații spaniole conturează o victorie pentru blocul conservator, care depășește lejer pragul de 176 de deputați necesar pentru formarea executivului.
Barometrul cotidianului El País, realizat de compania 40dB, plasează Partidul Popular la 31,4% din sufragii și 130 de mandate, în timp ce socialiștii din PSOE coboară la 29,9% și 119 mandate. Marea surpriză a cursei este Vox, formațiunea condusă de Santiago Abascal, cotată la 18,3% și 62 de mandate parlamentare. Împreună, PP și Vox ar aduna 192 de mandate, cu mult peste pragul necesar guvernării.
Tendința este confirmată și de celelalte cercetări sociologice. Sondajul SocioMétrica pentru El Español estimează 130 de deputați pentru Partidul Popular, 110 pentru socialiști și un salt la 67 de fotolii pentru Vox, ceea ce ridică blocul de dreapta la 197 de mandate. O distribuție identică a forțelor este reflectată și de sondajul Sondaxe pentru La Voz de Galicia, care acordă 130 de locuri popularilor, 106 socialiștilor și 65 partidului Vox.
Cea mai categorică proiecție vine din partea institutului Sigma Dos pentru ziarul El Mundo, unde cele două forțe conservatoare adună 51% din voturi și urcă până la 199 de mandate în viitorul parlament. Această creștere spectaculoasă a celor de la Vox, care își dublează practic numărul celor 33 de mandate din 2023, compensează ușoara stagnare a popularilor și securizează o guvernare de dreapta.
Cum îl scoate institutul de stat CIS pe Pedro Sánchez câștigător
În contrast total cu valul de date private, Centrul de Cercetări Sociologice (CIS), instituție publică aflată sub control guvernamental, publică cifre dintr-o cu totul altă realitate. Macrosondejul preelectoral al CIS îi plasează pe socialiștii lui Pedro Sánchez pe primul loc, cu o cotă uriașă cuprinsă între 134 și 143 de mandate, mult peste cele 121 de fotolii obținute la alegerile precedente.
În viziunea CIS, Partidul Popular s-ar prăbuși la un interval de 98 până la 106 mandate. Chiar și cu cele 65 de fotolii atribuite formațiunii Vox, dreapta ar atinge cel mult 171 de locuri, adică sub pragul majorității absolute. Singura casă privată de sondare care mai acordă un avantaj fragil socialiștilor este SW Demoscopia, cu 31,6% și 134 de mandate pentru PSOE, față de 28,5% și 114 mandate pentru PP.
Calculele optimiste ale CIS ascund însă o capcană pentru Sánchez. Chiar dacă ar ieși pe primul loc, liderul socialist nu mai are garantate voturile partenerilor regionali care l-au învestit în 2023, după lunile de tensiuni repetate din cadrul fragilei coaliții de guvernare.
Șeful institutului de stat, trimis în fața procurorilor
Discrepanța flagrantă dintre cifrele oficiale și realitatea din teren a declanșat un scandal politic imens la Madrid. Opoziția acuză direct conducerea CIS de fraudă sociologică și de manipularea intenționată a electoratului. La cârma instituției se află José Félix Tezanos, fost responsabil de Programe în cadrul PSOE și membru al partidului socialist încă din 1973.
Tensiunea a atins cote maxime în Senatul Spaniei, unde Partidul Popular deține majoritatea absolută și a aprobat deja raportul unei comisii de anchetă prin care solicită demiterea urgentă a lui Tezanos. În plus, liderul popular Alberto Núñez Feijóo a depus plângere penală împotriva șefului CIS pentru suspiciuni de manipulare a datelor electorale. Junta Electoral Central a admis parțial o sesizare a dreptei privind lipsa de transparență și i-a cerut expres lui Tezanos să nu mai încalce legislația electorală.
Guvernul spaniol continuă totuși să-și apere omul de încredere și îl descrie pe Tezanos drept un sociolog care nimerește rezultatele finale. Între timp, experții independenți avertizează că astfel de instrumente deformează voința cetățenilor. Într-o analiză pentru France 24, profesorul și analistul Iñaki Chaves a explicat că sondajele pot mobiliza sau demobiliza artificial votul.
Ceasul ticăie: Ultima săptămână de bătălie deschisă
Conform legii electorale spaniole, difuzarea oricăror sondaje este strict interzisă în ultimele cinci zile dinaintea votului. Astfel, ziua de 23 noiembrie marchează termenul limită până la care casele de sondare mai pot publica estimări.
Dacă tendința din teren se confirmă la urne pe 29 noiembrie, Spania se pregătește de o schimbare radicală de regim politic, iar mandatul lui Pedro Sánchez riscă să se încheie sub presiunea unei majorități conservatoare solide.


