Statele Unite au impus sancțiuni președintei Tribanului Penal Internațional, Tomoko Akane, într-o nouă escaladare a conflictului dintre administrația Trump și instanța de la Haga.
Statele Unite au instituit marţi sancţiuni împotriva judecătorului japonez Tomoko Akane, preşedintele Tribunalului Penal Internaţional (TPI), arată site-ul Trezoreriei americane, conform agenţiei Reuters.
Decizia este cea mai recentă escaladare a campaniei guvernului condus de preşedintele Donald Trump împotriva instanţei de la Haga înfiinţate în de comunitatea internaţională în 2002 pentru urmărirea penală a crimelor de război, a genocidului şi a crimelor împotriva umanităţii. Statele Unite nu fac parte din această instituţie.
SUA le-au impus anul trecut sancţiuni mai multor oficiali ai TPI, inclusiv unor procurori şi judecători, din cauza mandatelor de arestare emise de instanţă pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi al fostului ministru israelian al apărării Yoav Galant, precum şi a unei anchete mai vechi privind militarii americani din Afganistan.
Ce presupun sancțiunile
Sancţiunile presupun îngheţarea oricăror active din SUA ale persoanelor vizate şi excluderea lor din sistemul financiar american, cu care au legături aproape toate băncile care oferă servicii internaţionale.
În iunie, trei judecători ai TPI au dat în judecată guvernul de la Washington şi pe preşedintele Trump în legătură cu sancţiunile, apreciind că acestea sunt ilegale.
Secretarul de stat al SUA Marco Rubio a afirmat luna trecută că executivul american îşi va intensifica eforturile de subminare a TPI inclusiv printr-o campanie diplomatică de convingere a altor ţări să se retragă din instanţă. El a argumentat că TPI este o ameninţare pentru personalul SUA care aplică măsurile dure împotriva imigraţiei ordonate de Trump sau care participă la lovituri împotriva unor nave acuzate că transportă droguri, precum şi pentru militarii americani.
Trump a arătat că eforturile au scopul de a-l apăra pe Netanyahu de urmărirea penală. Reuters consideră că sancţiunile sunt parţial motivate de dorinţa de a-l proteja de viitoare urmăriri împotriva lui Trump sau a altor oficiali americani pentru acţiunile militare ale SUA în străinătate.
Statutul TPI extinde jurisdicţia acestuia şi asupra atrocităţilor comise pe teritoriul statelor membre de cetăţeni ai unor state care nu sunt membre.
Curtea Penală Internațională a solicitat arestarea premierului israelian Netanyahu și a fostului lider al grupării Hamas, Yahya Sinwar
Curtea Penală Internațională a solicitat mandate de arestare pentru fostul lider al grupării Hamas, Yahya Sinwar, și premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului și războiul care a urmat în Gaza, a declarat procurorul-șef al Curții, Karim Khan.
Khan a declarat că CPI solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum și pentru alți doi lideri de top ai Hamas - Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem și mai bine cunoscut sub numele de Mohammed Deif, și Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.
Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania președintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare în legătură cu războiul Moscovei în Ucraina.
Un grup de judecători de la CPI a analizat cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.
Khan a declarat că acuzațiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh și al-Masri includ „exterminare, crimă, luare de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”, conform CNN.
„Lumea a fost șocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost smulși din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibuțuri din Israel”, a declarat Khan, adăugând că „oamenii au suferit enorm”.
Acuzațiile aduse premierului Netanyahu
Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și a lui Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, țintirea deliberată a civililor în timpul conflictului”, a declarat Khan.
Atunci când au apărut informații potrivit cărora procurorul-șef al CPI ia în considerare acest curs de acțiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalți oficiali guvernamentali și militari israelieni „ar fi un scandal de proporții istorice” și că Israelul „are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii”.
Întrebat despre comentariile făcute de Netanyahu, Khan a spus: „Nimeni nu este mai presus de lege”.
El a spus că dacă Israelul nu este de acord cu CPI „este liber, în ciuda obiecțiilor sale privind jurisdicția, să ridice o contestație în fața judecătorilor Curții și asta îi sfătuiesc să facă”.
Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, CPI pretinde că are jurisdicție asupra Fâșiei Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial să fie legați de principiile fondatoare ale curții în 2015.
Trump i-ar fi propus lui Xi o alianță cu Putin împotriva Curţii Penale Internaţionale
Preşedintele american Donald Trump i-ar fi sugerat în mai omologului său chinez Xi Jinping să-şi unească forţele cu preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), relatează publicaţia britanică Financial Times, citată de EFE.
Citând "surse familiare cu respectivele discuţii", ziarul afirmă că acesta a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul vizitei lui Donald Trump în China săptămâna trecută, ocazie cu care cei doi au purtat o lungă convorbire în spatele uşilor închise la Beijing.
Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu, potrivit FT, care nu oferă detalii suplimentare despre această propunere a lui Trump şi nici despre modul în care a fost primită de liderul chinez.
Niciuna din cele trei ţări - SUA, China şi Rusia - nu recunoaşte autoritatea CPI şi nici jurisdicţia sa asupra celor ale statelor naţionale.
Cu toate acestea, opoziţia Statelor Unite şi a Rusiei este mai categorică decât cea a Chinei, care, deşi neagă competenţa acestui tribunal cu sediul la Haga asupra teritoriului chinez, a susţinut activitatea sa în alte conflicte, precum cele din Libia sau Sudan.
CPI a emis în 2023 un mandat de arestare împotriva preşedintelui Putin pentru responsabilitatea sa în "crime de război" în Ucraina, ceea ce nu l-a împiedicat să efectueze numeroase călătorii de atunci, în special în ţările din fosta sferă de influenţă sovietică, dar şi în SUA (Alaska), China sau India, toate acestea având loc în 2025. Niciuna dintre aceste trei ţări nu recunoaşte competenţa CPI.
CITEȘTE ȘI: Trump impune sancțiuni Curții Penale Internaționale, stârnind reacții la nivel global
