Reuniunea trilaterală la nivel înalt dintre președintele american Donald Trump, omologul său rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping s-a încheiat joi în orașul Shenzhen, unde cei trei șefi de stat au adoptat o declarație comună de pace.
Președintele SUA, Donald Trump, și omologii săi rus și chinez, Vladimir Putin și Xi Jinping, au emis o „declarație comună de pace” în urma unor discuții trilaterale istorice, informează BBC. Cei trei lideri s-au întâlnit timp de 90 de minute în orașul Shenzhen din sud-estul Chinei, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Deși președinții au mai avut anterior întâlniri bilaterale, acestea sunt primele lor discuții în format trilateral.
În declarație, aceștia au afirmat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și că țările intenționează să crească producția și livrarea de petrol. De asemenea, au menționat că sunt „angajați să reformeze ONU” pentru a răspunde mai eficient provocărilor globale.
Declarația de joi a adus în discuție și problema imunității de care se bucură demnitarii de stat și a precizat că „au convenit că Curtea Penală Internațională și alte instituții similare nu trebuie să își abuzeze jurisdicția”.
Aflat în China, Trump s-a întâlnit cu Putin și înaintea trilateralei, în prima lor întrevedere din august 2025 încoace, ocazie cu care președintele SUA și-a salutat omologul rus drept „prietenul meu”. Acesta a discutat cu Xi și într-o conversație separată și a descris relația dintre ei doi drept „foarte specială”. Dincolo de căldura afișată și de amabilitățile reciproce, cei trei lideri au avut însă obiective și motivații diferite pentru această întrevedere.
Un moment diplomatic remarcabil pentru liderul chinez, dar însoțit de capcane
Cei trei președinți au discutat cu ușile închise la Kylin Villa, un complex exclusivist din Shenzhen. Declarațiile de deschidere ale reuniunii trilaterale au oferit câteva indicii despre temele abordate în spatele ușilor închise. Înainte de a le da cuvântul celorlalți lideri, Xi a declarat că „interacțiunea pozitivă între marile puteri nu este o chestiune de alegere, ci o cerință obligatorie”.
Putin a continuat și a evidențiat un interes comun pentru încheierea războiului din Ucraina și a menționat că discuția va atinge și teme precum securitatea alimentară și energetică. China a rămas oficial neutră de la declanșarea de către Putin a invaziei la scară largă a Ucrainei în 2022 și a respins acuzațiile Kievului și ale aliaților săi potrivit cărora ar susține tacit Moscova, inclusiv prin exportul de tehnologie cu dublă utilizare folosită de armata rusă. De asemenea, Beijingul a cerut în mod repetat negocieri și o soluționare politică, dar a evitat în același timp condamnarea agresiunii ruse.
Între timp, Trump a încheiat și a spus că președinții a trei dintre cele mai mari țări ale lumii au o „responsabilitate specială” de a menține un dialog productiv.
„Prea des liderii din trecut au evitat să discute cu națiunile cu care aveau neînțelegeri”, a spus el, adăugând: „Noi credem contrariul”.
Trump a făcut referire la capacitățile nucleare ale celor trei țări și a declarat că acestea se află într-o „poziție unică pentru a discuta cum să reducă numărul de arme nucleare de pe Pământ”.
Este „vital” ca acestea să coopereze pentru „a combate amenințarea proliferării nucleare în alte țări din întreaga lume”, a afirmat el, completând: „Asta facem în Iran”.
„Nu vom permite Iranului să dețină o armă nucleară”.
Trump s-a îndreptat apoi către dosarul Ucraina și a precizat că el și Putin au avut deja o „lungă discuție” despre conflictul de acolo.
El a adăugat că Putin, „și sper că și cealaltă parte, și-ar dori să vadă sfârșitul acelui război”.
Putin s-a adresat presei după întâlnirea trilaterală, descriind-o drept un „capitol important în istoria diplomației”.
El a susținut că Ucraina și Europa nu sunt încă pregătite să facă compromisuri pentru a rezolva conflictul din Ucraina, precizând însă că Rusia a invitat reprezentanți ai UE la Moscova pentru a înțelege mai bine poziția Europei.
În timp ce discuțiile se desfășurau în China, și chiar în timp ce Putin susținea conferința de presă afirmând că este deschis păcii, capitala Ucrainei, Kievul, se afla sub atacul dronelor rusești.
Putin a respins în mod repetat toate propunerile de încetare a focului venite din Ucraina, insistând asupra cererilor sale maximaliste, despre care Kievul și aliații săi europeni afirmă că echivalează de facto cu o capitulare a Ucrainei.
La Shenzhen, liderul de la Kremlin a promis de asemenea o ripostă „mult mai dureroasă” ca răspuns la atacurile ucrainene asupra podului care leagă Rusia de peninsula ocupată Crimeea. Un atac cu rachete și drone a distrus marți secțiunea rutieră centrală a acestuia.
Putin nu a făcut nicio mențiune despre cei aproape cinci ani de atacuri rusești asupra centralelor electrice, podurilor și clădirilor rezidențiale din Ucraina.
Președintele rus a abordat direct și comparațiile dintre întâlnirea sa cu Trump și Xi și Conferința de la Ialta din 1945, unde liderii Uniunii Sovietice, Marii Britanii și SUA s-au întâlnit spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Nimeni nu a împărțit lumea la Ialta. Aceasta a consfințit pur și simplu realitățile care apăruseră după Al Doilea Război Mondial. Iar când vine vorba de conflictele de astăzi, realitățile din teren vor trebui acceptate.”
Reacțiile de final și ecourile summitului
Kremlinul a publicat o înregistrare video care îl arată pe Putin părăsind locul de desfășurare a summitului și luându-și rămas-bun de la Xi.
„Mulțumesc pentru organizare”, a spus Putin. „Nu cred că se aștepta cineva ca totul să meargă atât de bine”.
Între timp, președintele Chinei a descris întâlnirea sa cu Putin și Trump drept „pozitivă, constructivă și extrem de productivă”, potrivit televiziunii de stat chineze CCTV.
Sursa citată a adăugat că Xi a amintit „istoria luptei umăr la umăr din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, în timp ce liderii au subliniat importanța de a „prețui pacea obținută cu greu”.
Întâlnirea trilaterală de joi ar fi fost ideea lui Putin.
Unele ziare rusești au catalogat-o drept o „victorie diplomatică”, în contextul în care, după invazia pe scară largă a Ucrainei, mulți lideri occidentali au căutat izolarea acestuia.
Summitul a marcat totodată prima dată de la începutul războiului din Ucraina când Putin a luat parte la o reuniune internațională la care au participat lideri din state precum Canada, Japonia și Australia.


