La Shenzhen, gesturile pot spune mai mult decât discursurile oficiale. Ce transmit, dincolo de cuvinte, Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping? Profilerul Paul Herinean descifrează limbajul nonverbal al celor trei lideri, într-o analiză pentru DC NEWS.
În cadrul întâlnirilor dintre liderii lumii, fiecare gest poate transmite un mesaj dincolo de discursurile oficiale. Privirile, postura, mișcările mâinilor, poziționarea în fotografiile de grup și distanța dintre interlocutori pot dezvălui nuanțe importante despre dinamica relațiilor de putere.
La Shenzhen, președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping au oferit o adevărată lecție de comunicare nonverbală. Profilerul Paul Herinean a analizat, pentru DC NEWS, gesturile celor trei lideri și a explicat ce mesaje pot fi descifrate dincolo de cuvinte. Paul Herinean ne-a explicat că în diplomație, aproape nimic nu este întâmplător. Fotografiile oficiale sunt pregătite cu atenție, iar gesturile mari sunt gândite pentru camere. Tocmai de aceea merită să le privim ca pe niște mesaje.
Donald Trump, întâmpinat de Xi Jinping cu o îmbrăţişare
"Xi l-a așteptat pe Trump la baza scării Air Force One, iar cei doi s-au îmbrățișat pe covorul roșu. Gestul răspunde primirii pe care Trump i-a făcut-o lui Xi în septembrie, la Washington. Este o politețe calculată, de la egal la egal, al cărei mesaj este că relația dintre SUA și China este "specială".
![]()
Sursa foto: Agerpres
Așezarea în fotografia "de familie"
Pe 18 noiembrie, la summitul APEC de la Shenzhen, liderii celor 21 de economii ale Asiei și Pacificului s-au aliniat pentru fotografia de familie. În centru a stat gazda, Xi Jinping, alături de soția sa. În dreapta și în stânga lor au stat Donald Trump și Vladimir Putin.
Gazda decide cine stă lângă cine. Punându-i pe Trump și pe Putin de o parte și de alta, Xi a transmis un mesaj fără cuvinte: China este centrul, iar celelalte două mari puteri gravitează în jurul ei.
![]()
Sursa foto: Agerpres
Culoarea eșarfelor
În a doua zi, liderii au purtat eșarfe de mătase: Trump și Putin în albastru, Xi în roșu. Poate fi doar un detaliu de protocol. Dar în fotografie, gazda se distinge clar de oaspeți.
![]()
Sursa foto: Agerpres
Strângerea de mână Trump–Putin
Putin, zâmbind, a mers spre Trump și i-a întins mâna, în timp ce Xi privea. Trump nu a făcut niciun pas spre el. Unii comentatori britanici au văzut aici o „luptă pentru dominare”, cu mâna lui Putin așezată deasupra. Din experiența mea în cercetarea comunicării nonverbale, recomand prudență: ideea că „mâna de deasupra” înseamnă control este mai degrabă un mit popular decât o concluzie științifică. Mai relevant este cine se deplasează spre cine. Putin a fost cel care a venit. Pentru un lider izolat, nevoia de a fi văzut alături de președintele SUA a fost mai mare decât grija pentru postură.
![]()
Sursa foto: Agerpres
Răceala față de Japonia
Premierul japonez Sanae Takaichi i-a strâns mâna lui Xi zâmbind și a încercat să înceapă o conversație. Xi a răspuns cu un zâmbet abia schițat și a dat din cap fără să spună nimic. Este un mesaj de pedeapsă pentru declarațiile ei despre Taiwan. În timp ce primea cu căldură doi lideri autoritari sau slăbiți, Xi a ținut la distanță un aliat democratic al Occidentului.
Locul întâlnirii
Discuțiile în trei au loc la Kylin Villa, o reședință legată de istoria familiei lui Xi. Gazda nu îi primește pe oaspeți într-un spațiu neutru, ci pe terenul ei", ne-a spus profilerul Paul Herinean.
"Trei lideri, trei feluri de legitimitate slăbită"
Ulterior, Paul Herinean a vorbit despre mandatele cu care cei trei lideri merg la aceste întâlniri de la Shenzhen. Potrivit lui, vorbim despre "trei lideri și trei feluri de legitimitate slăbită".
"Trump este președintele ales al Statelor Unite și legitimitatea lui juridică nu poate fi contestată. Mandatul lui se încheie în ianuarie 2029. Totuși, la două săptămâni după alegerile parțiale din 3 noiembrie, trebuie să spunem lucrurilor pe nume: americanii i-au transmis un vot de blam.
Așadar, Trump vine la Shenzhen cu toată autoritatea funcției, dar cu mult mai puțin sprijin din partea celor care l-au ales. A fost descris drept drept un președinte "rănit" de dezastrul electoral. Un lider în această poziție are nevoie de succese în exterior pe care să le prezinte acasă. Tocmai de aceea, ceea ce promite el la Shenzhen trebuie privit cu prudență: un Congres controlat de opoziție poate bloca o parte din promisiuni.
Vladimir Putin: o putere care se sprijină pe frică
În cazul lui Putin, discuția este mai simplă. Alegerile din martie 2024 nu au fost alegeri în sensul pe care îl dăm noi acestui cuvânt. A fost primul scrutin prezidențial din istoria Rusiei fără observatori OSCE. Candidații care criticau războiul au fost eliminați înainte de vot. Principalul său opozant, Alexei Navalnîi, a murit în închisoare cu o lună înaintea alegerilor. Șeful diplomației europene de atunci, Josep Borrell, a spus că alegerile s-au bazat pe represiune și intimidare.
Putin poate invoca sondaje care îi arată popularitatea. Dar într-o țară în care o postare critică te poate duce în închisoare, un sondaj măsoară și frica, nu doar opinia. Un lider pe care oamenii nu îl pot schimba prin vot nu are legitimitatea poporului. Are doar obediența lui. De aceea, îl numim fără ezitare un dictator.
Xi Jinping: o legitimitate care nu a fost niciodată pusă la vot
Xi este cazul cel mai complicat. Regimul de la Beijing nu pretinde că are alegeri libere. Legitimitatea lui se sprijină pe altceva: pe creșterea economică, pe stabilitate și pe promisiunea că China își va recăpăta locul de mare putere. Mulți chinezi acceptă acest contract.
Problema este că nimeni nu poate ști câți dintre ei l-ar alege dacă ar putea alege. În 2018, Xi a eliminat limita de două mandate, introdusă de Deng Xiaoping tocmai pentru ca China să nu mai trăiască sub puterea absolută a unui singur om. În 2023, a primit al treilea mandat cu 2.952 de voturi pentru și niciunul împotrivă. O asemenea unanimitate nu dovedește sprijinul poporului. Dovedește doar controlul partidului.
Dintre cei trei, Xi pare cel mai sigur pe poziția sa acasă. Dar aceasta este siguranța unui sistem închis, nu a unui mandat primit de la cetățeni" mai spune profilerul Paul Herinean.
Concluzia profilerului Paul Herinean
În final, Paul Herinean a venit cu o concluzie: "Când privim fotografia de la Shenzhen, vedem trei oameni care controlează împreună cea mai mare parte a armelor nucleare ale lumii. Vedem și trei feluri de fragilitate. Unul a fost sancționat de alegătorii săi acum două săptămâni. Unul conduce prin frică. Al treilea nu a fost pus niciodată în fața unui vot liber.
Diferențele dintre ei sunt importante. Trump poate fi oprit de un Congres, de instanțe și de presă. Putin și Xi nu pot fi opriți de nimeni în propriile țări. Dar la masa de la Kylin Villa toți trei negociază despre lucruri care ne privesc pe toți: războiul din Ucraina, Iranul, armele nucleare, comerțul mondial.
Ne putem bucura că cei trei vorbesc, pentru că dialogul este mai bun decât confruntarea. Dar trebuie să ne amintim că o înțelegere făcută de lideri fără sprijinul popoarelor lor este fragilă. Ea poate dura cât durează și puterea celor care au semnat-o, iar cei care vor plăti pentru greșelile ei, inclusiv noi, europenii, nu au fost întrebați".


