Cele mai citite

Paradox în epoca AI: ”Cerem întârzierea decolării”. Cum a rămas astăzi o întreagă flotă de avioane la sol

avion in zbor umbră soare nori
Foto: pxhere.com

Pilotul Cezar Osiceanu a scris, pentru DCNews, despre paradoxul petrecut astăzi în aviație, într-o lume care pare tot mai acaparată de AI.

”În epoca AI-ului care a transformat umanitatea aproape la fel de mult ca și inventarea cuiului și șurubului, asistăm la un paradox incredibil: cea mai mare flotă de avioane din lume aparținând unei singure companii, a fost împiedicată să decoleze câteva ore bune din cauza cedării sistemului electronic centralizat de calcul al greutății și centrajului avioanelor sale! 

Request takeoff delay! (Cerem întârzierea decolării!)

Acesta a fost mesajul de astăzi al tuturor piloților companiei americane United Airlines spre stupefacția controlorilor de trafic și a celorlalți parteneri de trafic aerian.

După haosul produs în întreaga USA de cedarea sistemelor de dirijare a traficului aerian din weekend care a afectat peste 16.000 de zboruri și cedarea sistemului de operare Microsoft, acest mesaj a venit ca punerea unei cireșe pe tortul AI-ului.

Cazul companiei americane United Airlines, după cum spuneam deținătoarea celei mai mari flote de avioane de transport din lume, a treia companie aeriană din USA, transportatoarea globală ce a depășit 175 de milioane de pasageri anual spre cele 350 de direcții de operare de pe șase continente, este unul de manual.

Pentru ca astăzi, timp de o oră, toate decolările celor 1.152 de avioane deținute de companie au fost oprite deoarece a cedat sistemul electronic centralizat de calcul al centrajului avioanelor în funcție de care se calculează parametrii de zbor vitali precum vitezele la decolare, lungimea necesară a pistelor de decolare, așezarea pasagerilor, bagajelor și mărfurilor în calele avioanelor, etc.  

Înapoi la creion și hârtie 

Prima întrebare pe care orice om normal o pune când dă nas în nas cu o problemă de AI este cum îsi poate închide device-ul respectiv pentru ca prin repornire să îi dea o șansa de restabilire a funcționării acestuia. 
A doua întrebare este pe cine trebuie să sune pentru a ieși din impas iar aici echipajele celor 1.152 de avioane sigur au încins telefoanele apelând direcția de resort din cadrul ei, la fel cum cei din acea direcție le-au încins pe cele cu producătorii softului cedat.

Pentru ca fiecare avion Boeing sau Airbus din cele peste 6 modele si 20 de variante din dotarea companiei, are parametrii de centraj specifici lui și pe care softul trebuie sa ii calculeze, iar echipajele și agenții de sol îl folosesc în comun pentru aceste calcule vitale zborului în lipsa lor decolarea fiind interzisă. 
O alta întrebare este la fel de normală și de bun simț și anume aceea ca înaintea AI-ului cum făceau Dumnezeule piloții aceste calcule? 

Simplu! Luau vreo 2-3 manuale special concepute de constructor și companie pentru a face calculele, strângeau datele meteo, situațiile legate de: starea pistei, lungimea și lățimea ei, obstacolarea acesteia, restricțiile de operare ale avionului și echipajului  datele de greutate a avionului gol, numărul pasagerilor adulți și copii, femei și bărbați, situația bagajelor, coletelor cargo, animalelor vii și multe altele. 

Înarmați cu un pix, un calculator și o fișă de centraj (loadsheet) plină de tot felul de tabele începeau fiecare să calculeze separat și să deseneze pe acea fișă propria diagramă. 

După ce terminau le comparau între ele și dacă ceva diferea reluau, împreună de data aceasta, toate calculele până ieșea o variantă finală cu care erau amândoi de acord. 

Doar ca fița lor de centraj trebuia comparată cu cea a agentului de sol care în 90% din cazuri suferea modificări (last minute change) datorită fie lipsei unor pasageri, bagaje si mărfuri, fie apariției altora în plus, așa ca domnii piloti o luau de la capăt cu calculele. 

Când în fine loadsheet-ul era terminat de calculat pentru o anumită pistă cu condițiile ei specifice, piloții calculau vitezele de decolare, lungimea necesară pentru decolare și oprire în cazurile prevăzute de manualele constructorului și companiei. 

Când piloții credeau ca au terminat de calculat si cereau pornirea motoarelor, aveau ocazia in 50% din cazuri sa afle lucruri noi. Adică o întârziere la decolare, o schimbare a pistei, o modificare de ruta etc etc unele dintre ele necesitând recalcularea vitezelor și în cazuri extreme chiar realimentarea suplimentară a avionului și deci refacerea loadsheet-ului!

Frumos nu-i așa?

Pentru ca tot ne-a spus în direct la televizor deputatul PSD de GalațioBraila (noul județ comasat) Gadei ca șoferul de autobuz este aidoma pilotului de avion, întreb și eu pentru un prieten, dacă la STB șoferul face loadsheet-ul cu primarul Ciucu sau cu cei de sector?

Mulți piloți zâmbesc acum citind articolul și aducându-și aminte de cursurile, reciclările și examenele anuale de centraj acolo unde făceau cu creionul și calculatorul loadsheet-uri până le saturau dat fiind tocmai importanța acestui centraj.

Mai mult, pentru ca să puteți înțelege ce efect are un astfel de calcul greșit o să vă rog să îi întrebați pe pasagerii cursei prezidențiale spre China ce au simțit când la Otopeni piloții, după începerea decolării, au simțit modificările de centraj în manșele avionului Airbus 310 și au fost obligați să întrerupă decolarea! 

Cauza? Mulți jurnaliști și invitați nu și-au înregistrat corect bagajele de cală declarându-le drept bagaje de mână și așa a rezultat o fișă de centraj greșită cu urmările de mai sus. 

Altă dată o distinsă doamnă comandant la avionul ATR a simțit cum după desprinderea avionului de pistă manșa a început să se înmoaie încet și să se reducă efectul comenzilor! Cauza? Declararea bagajelor de cală ca fiind de mână pentru a se evita plata, deși culmea la Tarom acestea erau incluse în preț!! 

“Ce dom’le m-ai găsit pe mine să te iei? Da’ pe ceilalți nu i-ai văzut?”

Personal am avut multe astfel de cazuri dar cel mai elocvent este următorul:

Aveam de executat un zbor Otopeni Cluj și retur cu avionul ATR 72-500 și după îmbarcarea pasagerilor și a bagajelor și primirea loadsheeet-ului electronic făcut de la sol care îmi indica faptul ca voi decola cu greutatea maxim admisă a avionului, însoțitoarea de bord șefa de cabina mă roagă să vin să observ situația din cala de bagaje din coada avionului.

Pe drum observ ca și cele două cale din față erau pline ochi de bagaje mari și voluminoase iar spațiile de depozitare de deasupra scaunelor pasagerilor dădeau și ele pe afară din cauza bagajelor înghesuite acolo. 
Cat privește pasagerii își mai băgaseră și pe sub scaunele din fața lor bagaje și laptopuri practic nemai fiind loc să arunci un ac! 

Ajuns în coada avionului nu mi-a venit să cred ca așa ceva se poate face la îmbarcarea bagajelor în cala unui avion, acestea fiind încărcate peste orice limita și ajungând până lângă scaunul stewardesei respective.
Așa ca l-am chemat discret pe agentul de sol care executase loadshhet-ul și supraveghease încărcarea bagajelor, și i-am spus să dea jos imediat orice surplus de bagaje vizibil și să refacă calculul de centraj.
Bombănind nervos agentul de sol s-a conformat și au fost date jos din avion două cărucioare de bagaje iar spre stupefacția mea greutatea din datele de greutate nu s-a modificat cu nimic, având pe hârtie tot greutatea maximă la decolare. 

Agentul de sol mi-a spus însă și de ce se întâmpla asa ceva în mod frecvent, pentru ca pasagerii refuzau să declare bagajele de cală și le duceau cu ei la avion declarându-le drept bagaje de cabină. Ori la 70 de pasageri câte o geantă de 22 de kilograme înseamnă 1.540 de kilograme în plus adunate la greutatea maximă de decolare și de care piloții nu știu dar află precum colegii mei exact când le este lumea mai dragă! 
Asa ca am informat pasagerii ca întârzierea s-a datorat exclusiv celor care au procedat greșit cu declararea bagajelor și am decolat spre Cluj. 

După aterizare am rugat echipajul de cabină să nu înceapă debarcarea pasagerilor până nu îi comunic eu de afară, m-am dat jos prin cala de bagaje din față și am cerut ca toate bagajele cu eticheta de bagaj de cabină aflate în calele avionului să fie puse de-a lungul aripii începând de la fuselaj.

Când aceste bagaje au fost toate date jos am văzut spre stupefacția tuturor ca se întindeau pe toată lungimea aripii avionului și abia atunci am făcut semnul de începere a debarcării pasagerilor.

M-am așezat lângă linia de bagaje așa zise de cabina și cum venea câte un pasager să și-l ia, cum îi explicam de ce să nu mai facă așa dând-o ca exemplu pe colega mea!

Reacțiile pasagerilor au fost de la rușinare, cap plecat, scuze îngăimate până la “Ce dom’le m-ai găsit pe mine să te iei ? Da’ pe ceilalți nu i-ai văzut?”

La întoarcere am aflat ca și distinsul domn Emil Boc făcuse la fel, doar ca el se aflase printre cei ale căror bagaje rămăseseră la Otopeni, prilej de glume și de bancuri pe seama lui bineînțeles!

Culmea este ca unii dintre distinșii pasageri ai acelui tronson mi-au făcut reclamație la companie iar onorata conducere când a primit raportul meu, însoțit de cele ale echipajului și cele două loadsheet-uri basca pozele aferente, a schimbat brusc macazul de la “Ai încălcat regulamentul” la “Băi ce noroc ai avut cu stewardesa ca te-a informat!”. 

Ca așa-i în tenis vorba nemuritorului Toma Caragiu!” a scris pilotul Cezar Osiceanu. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți.

Urmăriți DCNews și pe Google News

→

Adaugă comentariu

0 caractere :: Număr maxim de caractere 1000

* Comentariile care contin limbaj vulgar vor fi suspendate

Citește mai multe din Social
Citește mai multe din Social
x close